ANP: Raportul privind respectarea drepturilor copiilor deţinuţi este de fapt o analiză a percepţiei minorilor

Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP) a precizat că raportul privind respectarea drepturilor copiilor privaţi de libertate, realizat de Avocatul Poporului, în care se arată că aproape trei sferturi dintre minori au declarat că s-au îmbolnăvit în timpul detenţiei, reprezintă „o analiză a percepţiei copiilor intervievaţi”.

ANP arată, într-un răspuns formulat la solicitarea agenţiei Mediafax, că raportul realizat de Avocatul Poporului şi UNICEF reprezintă o analiză a percepţiilor copiilor intervievaţi şi se bazează exclusiv pe informaţiile furnizate de copiii aflaţi în detenţie.

„Acest document nu a inclus şi o evaluare a locurilor de detenţie şi nu a căutat să valideze sau să invalideze relatările subiecţilor. Raportul vizează identificarea cauzelor, dar şi a mijloacelor prin care condiţiile de detenţie pot fi îmbunătăţite, aceasta fiind, de altfel, o ţintă permanentă a Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor”, a precizat sursa citată.

Potrivit reprezentanţilor ANP, măsurile luate de instituţie pentru îmbunătăţirea condiţiilor de detenţie pentru minorii aflaţi în executarea unei pedepse privative de libertate „sunt continue şi privesc investiţii în renovarea şi modernizarea spaţiilor de cazare”, dar şi implementarea unor proiecte şi programe educative, formative sau sportiv-recreative.

Referitor la faptul că minorii aflaţi în penitenciar au reclamat „prezenţa continuă a ploşniţelor”, reprezentanţii instituţiei arată că statisticile realizate în ultimii ani indică faptul că tipul îmbolnăvirilor din rândul minorilor ce execută o pedeapsă privativă de libertate nu diferă de cele din populaţia generală, afecţiunile fiind cele specifice vârstei - afecţiuni intercurente acute şi/sau subacute, fără importanţă deosebită, cu vindecare integrală, în urma tratamentului aplicat de medici.

„Subliniem că la nivelul celor trei centre educative existente în sistemul penitenciar nu a fost semnalată o infestare continuă cu insecte parazite de tipul ploşniţelor, ci doar apariţia lor sporadică. De asemenea, odată cu instalarea sezonului cald, s-au intensificat acţiunile de curăţenie şi/sau dezinsecţie, ultima fiind efectuată la începutul lunii iunie”, menţionează ANP.

Pe de altă parte, problematica agresivităţii crescute este cunoscută de oficialii Administraţiei.

„Referitor la agresiunile care au loc între minorii şi tinerii deţinuţi, au fost evidenţiate anumite cauze/factori precipitanţi - specifici mediului carceral - care au constituit obiectul mai multor studii transdisciplinare, cu rezultate interpretate anual, atât din perspectivă calitativă, cât şi cantitativă”, conform ANP.

Victimele sistemului

Avocatul Poporului a realizat, în colaborare cu UNICEF, un Raport privind respectarea drepturilor copiilor privaţi de libertate, în care se arată că aproape trei sferturi dintre copiii intervievaţi au declarat că s-au îmbolnăvit în timpul detenţiei, unii reclamând „prezenţa continuă a ploşniţelor".

În raportul special realizat în perioada octombrie-noiembrie 2013, pe un eşantion reprezentativ de 101 copii privaţi de libertate în două centre de reeducare şi patru penitenciare pentru minori şi tineri din subordinea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, se arată că aproape o treime dintre minori au declarat că au fost victime ale abuzurilor fizice, inclusiv viol, cele mai multe comise de ceilalţi copii deţinuţi.

Presiunea fizică şi psihică, abuzurile continue, condiţiile de viaţă precare, lipsa de intervenţie a angajaţilor din sistemul penitenciar sunt doar câteva dintre problemele cu care se confruntă tinerii care ajung în detenţie, cei mai mulţi fiind încarceraţi pentru tâlhării, furt şi furt calificat.

„Copiii care au săvârşit nişte fapte penale sunt, de fapt, nişte victime ale unui sistem care i-a lăsat să ajungă aici. Lipsa banilor se reflectă asupra condiţiilor din penitenciare. Ajungem să tăiem din banii pentru activităţi educaţionale, din cei pentru asistenţa medicală şi din cei destinaţi curăţeniei. Violenţa între copii este o realitate şi nu o negăm, la fel cum nu negăm lipsa de intervenţie, care este una din cauze”, a explicat Cătălin Bejan, directorul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.

Pe scurt, raportul arată că 30% din copii au fost victime ale abuzurilor fizice, inclusiv viol, abuzatorii fiind ceilalţi tineri din instituţie. De cele mai multe ori, victimele preferă să ascundă abuzul, în speranţa că acesta nu se va mai repeta.

68% din copii au purtat cătuşe în public

Din cei peste 100 de respondenţi, 57% nu au fost informaţi cu privire la drepturile pe care le au, în timp ce 68% din copii au purtat cătuşe în public, dintre aceştia 20% afirmând că au fost încătuşaţi alături de un adult.

Tinerii au împărţit chiar şi camera din arestul poliţiei cu adulţii, situaţie prezentă în 30% din cazuri. În ceea ce priveşte asistenţa medicală, 70% spun că s-au îmbolnăvit în detenţie, cel mai adesea contractând scabie şi infecţii. La nivel naţional, peste 1.400 de copii sunt privaţi de liberate.

„Consider că pedeapsa privativă de libertate ar trebui să aibă un caracter special. Cea mai importantă chestiune ar fi ca aceşti copii să aibă senzaţia că nu sunt izolaţi şi privaţi de libertate. Am căutat să vedem care sunt cauzele pentru care aceşti copii ajung în detenţie. În cele mai multe cazuri fură pentru că se află la limita subzistenţei. Prin urmare, indiferent câte resurse vor fi alocate de ANP, indiferent de cât de creativi sunt angajaţii, toate efectele sunt minime atâta timp cât copii, în momentul în care părăsesc penitenciarul nu este preluat de nimeni”, a declarat profesorul Petronel Dobrică de la Facultatea de Sociologie din Bucureşti, unul dintre autorii studiului. 

În ceea ce-i priveşte pe copii, sociologul spune că aceştia se reîntorc în centrele de detenţie şi în penitenciarele pentru adulţi. „Ar trebui să existe un fel de centre care să le ofere pentru o perioadă foarte scurtă un pat, trei mese pe zi, astfel încât aceşti tineri chiar să aibă o şansă”, a completat Dobrică.

Copiii din detenţie nu sunt vizitaţi de familie

Potrivit raportului, aproximativ 70% din copii au discutat cu avocatul înainte de prima înfăţişare în faţa instanţei de judecată, iar jumătate dintre aceştia au avut o singură discuţie cu acesta, în sala de judecată, chiar înainte de înfăţişare, în timp ce aproximativ 30% dintre ei au spus că nu au avut nicio discuţie cu un avocat, nici în sala de judecată.

În privinţa audierii în faţa instanţelor de judecată, 62% dincopii au declarat că înfăţişarea în instanţă nu a fost privată, fiind făcută în faţa publicului, cu avocaţi şi alţi inculpaţi din alte cauze, fapt care contravine articolului 485 alineatul 2 din vechiul Cod de Procedură Penală.

Peste 33% din copii au declarat că nu sunt vizitaţi de membrii familiei, iar 35% nu au primit niciodată pachet.

Raportul mai arată că peste 90% din tineri au declarat că pot vorbi cu un psiholog sau educator oricând au nevoie, în acelaşi procent fiind cei care au spus că pot participa zilnic la activităţi sportive, însă 54% din copiii intervievaţi susţin că nu au oportunitatea de a învăţa o meserie.

Citeşte mai multe ştiri pe aceeaşi temă:

STUDIU Minorii arestaţi, bătuţi şi violaţi

Peste 20% din copiii privaţi de liberate au fost victime ale abuzurilor fizice în arestul poliţiei, cele mai multe fiind comise de către ofiţeri de poliţie, procurori sau gardieni.