Alimentele ultraprocesate ucid creierul. Avertismentul Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură

Peste 100.000 de persoane – medici și asistente din toată lumea – au fost monitorizate alimentar, timp de 30 de ani, iar la finalul cercetării concluziile au fost mai mult decât alarmante. Carnea procesată, alimentele zaharoase la micul dejun și băuturile îndulcite artificial și cu zahăr ne îmbolnăvesc mai degrabă creierul de boli neurodegenerative, precum scleroza multiplă, demența și boala Parkinson, decât inima sau de cancer.

Fast-food-ul imbolnăvește mai degrabă creierul decât inima

Studiul a analizat date obținute de la peste 100.000 de persoane care lucrau în domeniul sănătății (asistente medicale și medici) și care nu au prezentat, la momentul respectiv, afecțiuni precum cancer, boli cardiovasculare sau diabet.

În perioada 1986-2018, participanții au oferit informații despre sănătatea și stilul lor de viață, iar acest raport a fost transmis autorităților din doi în doi ani. În plus, o dată la patru ani, voluntarii au completat și un chestionar detaliat despre alimentația de zi cu zi. Grupul care a consumat cea mai redusă cantitate de alimente ultraprocesate a mâncat și cel mai puțin: trei mese pe zi, în medie. Asta, în timp ce al doilea grup a luat cam șapte mese pe zi. Concluzia? Riscul de deces a fost mai mare pentru cei care au mâncat cel mai mult. În urma studiului, experții au mai constatat că persoanele care au consumat cele mai multe alimente ultraprocesate au avut o probabilitate cu 8% mai mare de a muri din cauza bolilor neurodegenerative, cum ar fi scleroza multiplă, demență și Parkinson. De asemenea, specialiștii au descoperit că există anumite alimente ultraprocesate care pot fi asociate cu senzația de rău. Printre acestea: cărnurile procesate, pâinea albă, cerealele zaharoase, chipsurile, gustările, băuturile zaharoase și cele îndulcite artificial.

Ce sunt alimentele ultraprocesate

„Alimentele ultraprocesate suferă anumite modificări înainte de a fi consumate. De exemplu, sunt adăugate anumite ingrediente pentru conservare, cum ar fi zahărul, sarea, dar și anumite substanțe pentru a crește valabilitatea alimentului, precum grăsimea”, a explicat pentru „Adevărul” Alexandra Vlad, nutriționist dietetician autorizat.

Produse precum băuturi răcoritoare, chipsuri, supe ambalate, nuggets de pui și înghețate, prăjituri, pâine albă, mâncăruri congelate etc. conțin, de asemenea, conservanți împotriva mucegaiului sau a bacteriilor, coloranți și arome artificiale, emulgatori care opresc separarea, dar și zahăr, sare și grăsimi. Vorbim despre un cocktail extrem de toxic cu care ne biciuim organismul zi de zi, fără a ne gândi prea mult la consecințe. Asta, chiar dacă o astfel de dietă ne fură ani buni din viață. Motivul? Aceste alimente creează dependență. „Au acest efect asupra creierului și ajungem să le consumăm des și pe perioade foarte lungi de timp. Aceste alimente ne definesc , în cele din urmă, stilul de viață”, continuă nutriționistul.

Cum îți dai seama că un aliment este ultraprocesat? „Ar trebui să învățăm să citim eticheta produselor alimentare”, explică Alexandra Vlad. „În primul rând, cu cât numărul de ingrediente este mai mic, cu atât și produsul va fi mai sănătos. Apoi, trebuie să fim atenți la cantitatea de zahăr, sare și grăsimi notată pe etichetă. De exemplu, ar trebui să alegem alimente care au un conținut mai mic de 10 grame de grăsime la suta de grame. Lactatele ar trebui să aibă până în două grame de grăsime la suta de grame. Cerealele integrale ar trebui să conțină mai mult de trei grame de fibre. Iar când vine vorba despre zahăr, ar trebui să alegem produse cu un conținut sub 15 grame. Atenție și la sare: produsele alimentare ar trebui să nu conțină mai mult de 120 de miligrame pe suta de grame”.

O alimentație nesănătoasă poate duce la obezitate, iar această afecțiune este strâns legată de altele, multe dintre ele fatale: apariția bolilor de inimă, a diabetului, a bolilor neurodegenerative, dar și a cancerului de diferite tipuri.

Secretul unei diete sănătoase

Dr. Mingyang Song, cercetătorul de la Harvard care a condus studiul, a declarat că „cerealele, pâinea din cereale integrale, de exemplu, sunt considerate alimente ultraprocesate, dar conțin și diferite substanțe nutritive benefice, precum fibre, vitamine și minerale”. „Pe de altă parte, cred că oamenii ar trebui să încerce să evite sau să limiteze consumul anumitor alimente ultraprocesate, precum carnea procesată, răcoritoarele îndulcite cu zahăr și băuturile îndulcite artificial”, a mai precizat expertul.

Cel mai important factor care contribuie la reducerea riscului de deces este calitatea alimentației generale a unei persoane, iar apoi cantitatea. „Dacă oamenii mențin o dietă general sănătoasă, nu cred că trebuie să se sperie sau să se alarmeze. Modelul alimentar general rămâne factorul predominant care determină consecințele asupra sănătății. Lucrurile nu sunt alb-negru. Un anumit aliment nu este nici bun, nici rău, ci conține elemente de ambele feluri, iar echilibru dintre cele două poate să depindă de cantitatea pe care o mănânci”, a mai spus Wilde. „A existat un mare interes atât din partea publicului, cât și a comunității științifice pentru a înțelege impactul asupra sănătății al alimentelor ultraprocesate, care acum reprezintă peste 60% din caloriile zilnice la americani”, a declarat Song într-un e-mail.

O dietă sănătoasă este variată, care conține alimente din toate grupele alimentare, fructe și legume de diferite culori și cereale integrale, potrivit dr. Peter Wilde, cercetător la Quadram Institute Bioscience din Marea Britanie. „Dacă te îngrijorează aditivii alimentari, atunci alege alimente care un un nivel scăzut de aditivi. Ai grijă, totuși, la conținutul nutrițional al alimentelor ultraprocesate pe care alegi să le consumi.”

Noile descoperiri susțin ideea că nu toate alimentele ultraprocesate sunt la fel de periculoase. Unele, de exemplu, cum ar fi pâinea integrală, pot fi chiar sănătoase. Însă, atrag atenția specialiștii, un consum exagerat poate deveni nociv. Totul ține, așadar, de un echilibru în alimentație, să mâncăm mai puțin, dar mai variat.

Dieta carpato-danubiană

Nutriționistul Alexandra Vlad a explicat că adoptarea unei diete mediteraneene ar putea fi secretul unei vieți lungi și sănătoase. „Vorbim despre o dietă ajustată în funcție de zona în care trăim, în funcție de cultura culinară și tradițiile românești. Presupune creșterea aportului de fructe și legume proaspete, de cereale integrale, de ulei de floarea-soarelui presat la rece. Ar trebui să consumăm orez, paste făinoase, condimente care se găsesc la noi în țară. La fel de importante sunt și lactatele. Aceste alimente ar trebui consumate zilnic. Săptămânal ar trebui să ne delectăm cu carne de pui, de curcan, de pește și de iepure. Apoi, leguminoasele, oleaginoasele, ouăle și brânzeturile grase”, arată aceasta.

Conform ultimului studiu realizat de Uniunea Europeană, în România alimentația nesănătoasă ar fi responsabilă pentru unul din patru decese.

„OMS întocmește anual un raport privind obezitatea populației tuturor țărilor. În România, în anul 2020, 29% dintre copii erau obezi. Însă și mai grav este faptul că, potrivit estimărilor, în 2035 vom avea 41% dintre copii obezi. Trendul este în creștere fulminantă”, a mai spus nutriționistul Alexandra Vlad.

Atenție la mâncarea gătită la terase și restaurante!

Nutriționistul dietetician Alexandra Vlad trage un semnal de alarmă și cu privire la un alt aspect: mâncarea gătită pe care o cumpărăm și o mâncăm la terase, la restaurant sau în zona de food court din supermarketuri.

„Chiar dacă seamănă cu mâncarea pe care o gătim acasă, nu avem controlul asupra modului în care se gătesc aceste preparate. Vorbim despre mâncăruri care conțin, multe dintre ele, ingrediente ce le păstrează prospețimea timp îndelungat, le prelungește termenul de valabilitate. Conțin multă sare, pentru conservare îndelungată, dar și mult zahăr. Cărnurile, multe dintre ele, sunt ținute mai întâi în marinade care conțin ulei, zahăr, dar și arome artificiale. Apoi, avem alimente care sunt prăjite – iar prăjeala are un aport semnificativ de grăsimi rele care pregătesc terenul pentru boli cardiovasculare și cancere”. Nutriționistul recomandă consumul acestor alimente cât mai rar. „Ideal ar fi să gătim cât mai mult acasă, să folosim ingrediente naturale și proaspete. Alimentația nesănătoasă este un factor de risc pentru apariția cancerelor de colon, de sân, dar și a multor altor boli cronice. Eu merg pe principiul 70% să consumăm alimente gătite de noi, 30% mâncăruri de la restaurant. O dată pe lună, putem să ne facem poftele”.