Agenţia Medicamentului: Circuitul medicamentelor false, spre vestul Europei. Ele nu au ajuns la români

Circuitul medicamentelor contrafăcute era spre vestul Europei, unul dintre motive fiind acela că în România plata pentru medicamente scumpe se face la 120-180 de zile, iar cei din gruparea infracţională aveau nevoie de bani rapid, aşa cum rezultă din anchetă, a spus preşedintele ANMDM, Marius Savu.

Preşedintele ANMDM a fost întrebat, luni, după dezbaterea publică având ca temă delistarea a 21 de medicamente aflate pe lista de compensate şi gratuite, ce informaţii mai are în legătură cu medicamentele contrafăcute, în contextul dosarului penal de evaziune şi spălare de bani în care anchetatorii au făcut, în 28 ianuarie, 64 de percheziţii la domiciliile unor persoane şi la sediile unor firme din Bucureşti şi judeţele Ilfov, Buzău, Iaşi, Ialomiţa, Argeş şi Olt.

„Ce pot să vă spun este că circuitul lor era spre vestul Europei, şi nu către România, din două motive: unul privind farmaciile şi altul de ordin financiar. Farmaciştii din România, cu excepţiile care sper să nu existe, dar este greu să le controlezi, se uită foarte atent, mai ales dacă primesc medicamente scumpe, după cazul «Pegasys». Au început să fie mult mai atenţi când introduc în faramcii medicamente scumpe”, a declarat Marius Savu.

El a precizat că este şi o parte financiară la mijloc, pentru care medicamentele contrafăcute nu au rămas în România.

„Plata pentru medicamente scumpe în România are un ciclu de 120-180 de zile, iar în general, din ce am văzut, respectivii nu aveau timp să-şi recupereze banii. În circuitele lor paralele, banii erau primiţi imediat. De aceea, din informaţiile pe care le avem, medicamente falsificate nu au fost eliberate către pacienţii din România, ci au fost tranzitate către Europa de Vest, prin firme mai mult sau mai puţin fantomă din România”, a adăugat Savu.

Evaziune fiscală şi spălare de bani

În dosarul medicamentelor contrafăcute, Tribunalul Bucureşti a decis, în 30 ianuarie, arestarea preventivă pentru 30 de zile a lui Robertino Stan, administrator al firmelor Cross Pharm, Benedict Pharma şi Farmacia Vitaplus, suspectat că a creat reţeaua infracţională care, potrivit anchetatorilor, făcea evaziune fiscală şi spăla bani prin contracte de împrumut încheiate cu persoane fizice.

Trei membri ai grupării infracţionale au fost plasaţi în arest la domiciliu, iar alţi trei sunt cercetaţi sub control judiciar, în urma deciziei instanţei. Potrivit anchetatorilor, soţii Robertino şi Mariana Stan au prejudiciat bugetul de stat cu circa trei milioane euro.