„A exploata sau a nu exploata: asta este întrebarea“. Proiectul Roşia Montană, subiect de reportaj în presa britanică
0
Dezbaterile de lungă durată pe seama proiectului de exploatare a aurului de la Roşia Montană a atras atenţia presei britanice, BBC amintind că „România este una dintre cele mai sărace ţări ale Uniunii Europene, cu un şomaj ridicat, iar promisiunea exploatării zăcămintelor de minereuri aurifere pare a fi un colac de salvare necesar“.
BBC aminteşte că Roşia Montană Gold Corporation (RMGC) este compania din spatele proiectului şi că exploatările ar putea aduce economiei româneşti 15 miliarde de euro şi să creeze mii de locuri de muncă.
„Este o propunere ispititoare pentru o ţară care în 2009 a fost salvată de Fondul Monetar Internaţional. Cu toate acestea, de mai bine de un deceniu, politicienii nu reuşesc să se hotărască dacă îi dau sau nu undă verde proiectului“, scrie jurnalista britanică Tessa Dunlop, care a venit în România pentru a scrie despre Roşia Montană.
Pro şi contra exploatare
Ea a stat de vorbă cu localnicii din zonă şi a constatat că nu toţi susţin exploatările. „Dacă acest proiect începe, viaţa se sfârşeşte pentru mine“, spune Sorin Jorca, vicepreşedintele Fundaţiei Culturale Roşia Montană. „Aş pierde casa, mormintele părinţilor mei, biserica şi patrimoniului care aparţine tuturor. Industria minieră este murdară... vor folosi tone de dinamită în fiecare zi. Gândiţi-vă la zgomot, la toxicitate. Viaţă aici va fi imposibilă“, a adăugat el.
Organizaţia sa face parte dintre ONG-urile şi grupurile de acţiune din România care până în prezent au reuşit să stagneze proiectului. Preşedintele Asociaţiei Alburnus Maior, principalul ONG care se opune proiectului minier de la Roşia Montană, Eugen David, spune că nu există nicio soluţie de compromis.
Cu toate acestea, opozanţi ai proiectului precum Sorin Jorca şi Eugen David sunt puţini, cei mai mulţi dintre localnici fiind pro-exploatare, a constatat Tessa Dunlop.
„E unica noastră şansă de a munci“, i-a spus un bărbat, în timp ce un altul a adăugat că ultimele trei generaţii ale familiei sale au fost mineri şi că vrea şi el să devină unul.
„Aproape toată lumea cu care m-am întâlnit în oraş era angajată de RMGC - la excavare, restaurare sau în aşteptarea deschiderii minei“, a scris jurnalista BBC.
Dragoş Tănase, aflat de trei ani la conducerea companiei Roşia Montană Gold Corporation, spune că mineritul reprezintă o şansă uriaşă pentru România. „Dacă vom dezvolta cu adevărat această industrie, putem crea zeci de mii de locuri de muncă în zone precum Roşia Montană.
Şi să vă mai spun ceva: dacă mina nu porneşte, acest sat va muri“, a declarat el pentru BBC.
Tănase ţine să spună că s-a născut, a crescut şi trăieşte în România, accentul pe cetăţenie fiind de înţeles, remarcă Tessa, în contextul în care RMGC este deţinută şi finanţată în proporţie de 80% de către Gabriel Resources - o companie minieră canadiană. Guvernul român deţine restul de 20%.
„Mulţi români îşi fac griji că a da proiectului undă verde echivalează cu renunţarea la cel mai valoros bun natural al ţării şi la patrimoniul său“, se mai arată în reportajul BBC.
Tessa Dunlop a vizitat, împreună cu Dragoş Tănase, şi galeriile subterane vechi de 2.000 de ani, ce ar urma să fie distruse, alături de vârfurile a patru munţi din zonă, odată cu începerea proiectului. Dar compania promite, de asemenea, să investească în patrimoniul oraşului şi să-l transforme într-o atracţie turistică odată ce rezervele de aur vor fi scoase din mină.
„După ce vom termina aici, nici nu veţi observa că a existat o mină. Avem de gând să scoatem bani de pe urma minei şi să-i investim în patrimoniul de la Roşia Montană. Vom investi în hoteluri şi dezvoltare durabilă“, i-a promis Tănase jurnalistei de la BBC.
Atunci când i-a sugerat lui Mircea Toma, preşedintele ActiveWatch şi un adversar al proiectului de exploatare, că poate e mai bine să fie sacrificate câteva galerii inaccesibile pentru conservarea altora, jurnalista a primit un răspuns tranşant din partea acestuia: „Câte coloane de la Acropole ar fi rezonabil să fie conservate“?
Implicarea guvernului
Opoziţia lui Mircea Toma faţă de proiect este determinată de preocuparea pentru conservarea patrimoniului. El nu are încredere în guvernul român să se ocupe de un proiect de o asemenea importanţă.
„Aici nu vorbim despre o luptă între societatea civilă şi o societate privată, ci despre o luptă între noi şi stat, care este bănuit de corupţie“, spune el.
Tocmai această teamă de corupţie şi o lipsă de încredere în sistemul politic românesc a atras atât de mulţi adversari ai proiectului Roşia Montană. Iar reticenţa guvernului de a publica contractul semnat cu RMGC a exacerbat şi mai mult suspiciunile că se ascunde ceva.
Însă şi în rândul politicienilor există teama că vor pierde sprijinul populaţiei dacă dau undă verde proiectului, în ciuda beneficiilor economice pe care le-ar putea aduce mina, constată BBC. Fostul ministru de Finanţe, Sebastian Vlădescu, a declarat pentru BBC că atunci când se afla la guvernare mulţi politicieni, inclusiv preşedintele Traian Băsescu, erau în favoarea proiectului.
El a afirmat că politicienii erau predispuşi spre a amâna deciziile importante, de teama acuzaţiilor de luare de mită. „Când tai pensii şi salarii nimeni nu presupune că poţi primi mită pentru aşa ceva, dar când e vorba de un proiect de 1,5-2 miliarde de dolari, discuţiile despre o potenţială mită apar imediat. Asta e ceva de care se feresc politicienii, pentru a nu se întoarce împotriva lor în campanie“, a spus Vlădescu.
„Aşadar, deocamdată aşteptarea în cazul proiectului Roşia Montană va continua. A exploata sau a nu exploata: asta este întrebarea“, conchide jurnalista britanică.
Se încarcă comentariile...
