53 la suta dintre germani vor demisia cabinetului Schroder si alegeri anticipate

Sfarsitul anului n-a adus vesti bune pentru coalitia de guvernamant din Germania, formata din social-democratii cancelarului Gerhard Schroder si ecologistii ministrului de externe Joschka Fischer.

Sfarsitul anului n-a adus vesti bune pentru coalitia de guvernamant din Germania, formata din social-democratii cancelarului Gerhard Schroder si ecologistii ministrului de externe Joschka Fischer. Potrivit celui mai recent sondaj de opinie, dat publicitatii duminica, 53 la suta dintre germani doresc demisia guvernului si organizarea de alegeri anticipate. Si aceasta la doar trei luni de la castigarea alegerilor de catre coalitia sus-numita. In cele trei luni de activitate a actualului guvern a devenit destul de clar, pentru o buna parte a electoratului, ca echipa cancelarului Schroder nu are o solutie bine definita pentru redresarea economiei. Potrivit datelor oficiale, cresterea economica de anul acesta va fi mai mica de 0,5 la suta, exporturile (principala resursa a economiei germane) au scazut (ca urmare a recesiunii mondiale), iar rata somajului este in continua crestere, depasind pragul de 10 la suta din totalul populatiei active. Deficitul public a atins, in 2002, 3,75 la suta din PIB - ceea ce a atras Berlinului o admonestare din partea Comisiei Europene, care a avertizat ca Germania este pe cale de a incalca conditiile impuse odata cu intrarea in zona euro. In aceste conditii, masurile preconizate de cabinetul Schroder pentru redresarea economica sunt tot mai criticate de opinia publica. Atat in presa cat si la talk show-urile de pe principalele posturi de televiziune, sunt ridiculizate "sovaielile" executivului de la Berlin; se pare ca echipa cancelarului federal inca oscileaza intre mai multe masuri nepopulare vizand marirea impozitelor (care sunt, deja, printre cele mai ridicate din Europa) si scaderea ajutoarelor de somaj si a pensiilor. Nici macar pacifismul declarat al lui Schroder nu pare sa mai convinga multa lume. A devenit clar, de acum, ca in eventualitatea declansarii unui razboi in Irak, Berlinul nu se va putea sustrage obligatiilor pe care le are in calitate de membru al NATO. Germania nu va trimite trupe in Irak, si nici nu va furniza asistenta tehnica sau armament fortelor aliate, insa va prelua, incepand de anul viitor, comanda misiunii ISAF in Afganistan, trimitandu-si militarii sa lupte intr-o zona la fel de periculoasa si de nesigura. (Moartea, saptamana trecuta, a sapte militari germani, al caror elicopter a fost doborat, se pare de rebelii afgani, a sporit ingrijorarile opiniei publice legate de oportunitatea misiunii germane din Afganistan). Observatorii se asteapta ca, dupa izbucnirea razboiului din Irak, probabil in primele luni ale anului viitor, popularitatea cabinetului Schroder sa inregistreze o noua scadere dramatica si nu exclud ipoteza organizarii de alegeri anticipate in Germania.