Tulburările bipolare, tot mai întâlnite
0Depresiile, alături de episoadele maniacale, sunt forme de manifestare a acestor probleme de natură psihică. Şocurile emoţionale, abuzurile suferite în copilărie şi dependenţa de substanţe precum alcoolul sau drogurile favorizează declanşarea acestor tulburări la cei cu predispoziţie genetică.
Tulburările bipolare afectează în egală măsură femeile şi bărbaţii şi, de obicei, devin evidente în intervalul de vârstă 15-25 de ani.
Deşi cauza exactă a acestor tulburări nu este cunoscută, este dovedit faptul că în familiile cu persoane afectate, frecvenţa lor este mai mare. „O persoană care provine dintr-o familie cu bipolari are riscuri de patru până la 10 ori mai mari să dezvolte o formă a tulburării, pentru că vulnerabilitatea genetică se moşteneşte", explică medicul pshihiatru Gabriel Diaconu de la Centrul Medical Sapiens din Capitală.
Potrivit acestuia, există două forme primare de tulburări bipolare, cea de tip I fiind caracterizată prin episoade de manie (cu manifestări diferite de la individ la individ, care care pot fi exprimate prin cheltuieli exagerate, promiscuitate sexuală, exhibiţionism, nevoia de a pleca de acasă, violenţă faţă de alţii sau tentative de suicid), alternate cu episoade de depresie, în timp ce tulburarea bipolară de tip II se manifestă prin episoade de hipomanie (stare de excitaţie, hiperactivitate şi exuberanţă) sau prin episoade mixte de manie şi depresie în acelaşi timp şi, succesiv, episoade depresive.
Literatura de specialitate stabileşte încă patru variante ale bolii, de aceea se vorbeşte tot mai des despre un spectru al afectărilor bipolare.
Neurotransmiţătorii sunt implicaţi
Determinarea genetică dictează inclusiv metabolismul neurotransmiţătorilor secretaţi de creier, precum dopamina, noradrenalina şi serotonina.
Dezechilibrul acestor neurotransmiţători se face vinovat pentru tulburările din spectrul bipolar. „În episoadele de manie, cantitatea neurotransmiţătorilor creşte foarte mult, se ajunge uneori, chiar la o «furtună perfectă», care pune în primejdie, prin consecinţele ei, şi pe cea a individului, dar şi viaţa celor din jur", explică psihiatrul.
Nu este o formă de depresie!
Genele vulnerabile nu sunt suficiente pentru a dezvolta o afecţiune din spectrul bipolar. Abuzurile fizice şi psihice suportate în copilărie, dependenţele de substanţe precum alcoolul sau drogurile, şocurile emoţionale puternice şi traumatismele asupra creierului sunt alţi câţiva factori care pot contribui la apariţia acestor tulburări, diagnosticate de multe ori în mod greşit, drept depresie.
De fapt, alcoolul şi drogurile, prin acţiunea lor asupra creierului, pot conduce la simptome asemănătoare maniei sau depresiei. În aceste cazuri, diferenţa o fac episoadele maniacale. „Antidepresivele prescrise pot declanşa ele însele episoade maniacale, şi atunci se impune diagnosticul de tulburare bipolară la persoane care nu au manifestat anterior astfel de episoade", explică psihiatrul Gabriel Diaconu.
Potrivit specialistului, în episoadele de manie, persoana poate fi violentă cu sine sau cu ceilalţi, poate avea tendinţe exhibiţioniste şi poate fi greu convinsă să meargă la medic. „Mania pură sau furorul maniacal (gradul cel mai înalt de iritabilitate) sunt urgenţe psihiatrice", mai spune specialistul.
Tulburările din spectrul bipolar nu se vindecă, iar fără tratament se poate ajunge la demenţă spre finalul vieţii. De aceea, este importantă diagnosticarea corectă, cât mai timpurie, şi tratarea tulburării. Medicul poate prescrie acestor pacienţi tratamentul cu litiu, antipsihotice de tipul olanzapină sau cu alte molecule mai noi: acid valproic, lamotrigină, topiramat.
Dieteticele pot da psihoze
Specialiştii avertizează că episoadele maniacale pot apărea şi la indivizii sănătoşi, urmate chiar şi de căderi depresive, la fel ca în tulburările bipolare. Cauzele sunt, de exemplu, amfetaminele. „Se găsesc în cantităţi inacceptabile în produse dietetice sau în cosmetice de pe piaţa OTC-urilor din România", precizează psihiatrul Gabriel Diaconu.