Semnele intoxicației cu mercur și alimentele care sunt cel mai frecvent asociate cu riscul unei astfel de afecțiuni
0Intoxicația cu mercur poate surveni prin mai multe căi, inclusiv prin consumul anumitor alimente, expunerea la vapori de mercur sau contactul direct cu produse care conțin acest metal greu.
Alimentele care sunt cel mai frecvent asociate cu riscul de intoxicație cu mercur sunt anumite tipuri de pește, în special cele mari și prădătoare, cum ar fi rechinul, peștele-spadă și tonul, deoarece acestea pot acumula cantități semnificative de mercur din mediul acvatic
Mercurul este un contaminant prezent în mediul înconjurător și poate ajunge în lanțul alimentar, acumulându-se în organismele acvatice. Oamenii pot fi expuși la mercur organic, în special sub formă de metilmercur, prin consumul de carne de pește contaminată. Această formă de mercur este deosebit de periculoasă deoarece poate provoca deficiențe neurologice și, în cazul expunerii în timpul sarcinii, poate afecta dezvoltarea neurologică a fătului.
Mercurul este un neurotoxic ce se depune la nivelul creierului, se depune în structura sistemului nervos central și de aici își exerciza toxicitatea, în special simptome neurologice și neurocognitive, scăderea capacității de atenție, memorie, gândire, furnicături pe piele, senzații de piele rece, piele caldă, a precizat dr. Mihail Pautov, pe rețelele sociale.
Pacienți tineri, cu vârste de 35-40 de ani pot avea o „ceață mentală inexplicabilă”, ceea ce îi trimite la medic.
Cum poți să afli atunci dacă ai o intoxicație cu mercur?
Potrivit specialiștilor, există o analiză specificică.
„Putem face probă tisulară, adică proba firului de păr. În firul de păr se înmagazinează o parte din aceste metale grele. Putem să facem proba din sânge, să vedem care e cantitatea circulantă în acel moment și o probă urinară să vedem dacă avem și în excreție deja metale grele. Însă, întotdeauna ele trebuie să fie corelate pentru că există posibilitatea, spre exemplu, mercurul stă în sânge undeva la 60 de zile după care se depozitează. Și poți să ai o probă din sânge normală, dar, de fapt, în depozite, în creier, cantitatea de mercur să fie mare. Și atunci e nevoie de făcută o corelație între proba tisulară, proba din sânge și proba urinară”, a precizat un medic specialist în cadrul emisiunii a dr. Mihail Pautov.
Se încarcă comentariile...
