Polipii nazali se pot scoate fără durere

Pentru a împiedica reapariţia acestora este nevoie şi de tratament medicamentos. Dacă nu sunt trataţi, polipii pot da complicaţii precum sforăit şi oprirea respiraţiei în somn. Polipii pot apărea din cauza răcelilor frecvente, ignorate sau tratate incorect.

Polipii nazali ai adultului sunt o consecinţă a inflamaţiei cronice a mucoaselor şi a sinusurilor şi apar mai ales la cei cu astm, sinuzită, alergii sau cu fibroză chistică. La copii, cele care produc obstrucţie nazală sunt vegetaţiile adenoide, o creştere a ţesutului limfatic de la nivelul zonei rinofaringelui (în spatele nasului). Spre pubertate, aceste vegetaţii se retrag de la sine.

În afara disconfortului creat, polipii nazali pot determina apariţia unor probleme serioase de sănătate. „Polipii apăruţi în fosele nazale produc obstrucţia acestora şi împiedică respiraţia nazală (nas înfundat), scăderea mirosului, vorbire pe nas, dureri de cap, miros urât al respiraţiei, gât uscat şi rinoree (scurgere de secreţii nazale). Uneori, se pot suprainfecta, ducând la apariţia unei secreţii nazale purulente, cu febră şi cu durere de cap intensă", atrage atenţia medicul primar ORL Sorin Dan Cadar, specialist homeopatie, de la clinica Anima din Bucureşti. Polipii nazali pot fi cauzaţi şi de răcelile tratate incorect, iar neglijarea acestei afecţiuni creşte sensibilitatea în faţa infecţiilor respiratorii.

Pentru că majoritatea cazurilor de polipoză nazală apar împreună cu unele afecţiuni alergice sau din sfera ORL, este nevoie, în primul rând, de tratamentul bolii de fond. Cel care stabileşte dacă polipii trebuie scoşi este medicul specialist ORL.

Risc mai mic de recidivă

Polipii pot fi scoşi prin operaţie clasică sau prin intervenţii mai uşoare. Spre deosebire de procedura clasică, intervenţia de scoatere a polipilor cu ajutorul endoscopului prezintă un risc mai mic de recidivă a acestora. Folosirea endoscopului permite vizualizarea pe monitor a întregii operaţii. Intervenţia se poate face în ambulatoriu, existând o probabilitate mai mică de apariţie a sângerării decât în cazul operaţiei clasice. Metoda endoscopică se poate folosi şi în cazul copiilor, avantajul procedurii fiind lipsa durerii şi o perioadă de recuperare de câteva ore. Procedura se poate face atât în clinici private, cât şi de stat (Spitalul „Marie Curie" din Bucureşti). După extirparea polipilor, este nevoie şi de tratament medicamentos de durată, sub supravegherea medicului ORL şi alergolog, pentru împiedicarea riscului de recidivă.

La copii, dau otite şi sinuzite

„În proporţie de 75 la sută, polipoza recidivează fără un tratament corespunzător postoperator", atenţionează medicul Sorin Dan Cadar. De asemenea, terapia postoperatorie include şi prevenirea factorilor care au dus la apariţia polipilor (de exemplu, bolile alergice). La copii, vegetaţiile adenoide sunt un filtru de apărare contra infecţiilor provocate de bacterii şi de virusuri, de aceea ele trebuie îndepărtate numai în caz de complicaţii.

Într-o primă fază, se va încerca tratamentul cu picături nazale şi cu antiinflamatoare. Se recurge la operaţie dacă apar îngreunarea respiraţiei, care favorizează afecţiuni precum otita, sinuzita, bronşita sau pneumonia. Medicul Sorin Dan Cadar avertizează că, la copii şi la adulţii tineri, poate apărea şi o deformare a nasului, din cauza măririi dimensiunilor piramidei nazale. De asemenea, din cauza neoxigenării corespunzătoare a creierului (problemă dată de respiraţia îngreunată), copilul cu polipi poate avea probleme de concentrare. La copii, operaţia este recomandată după împlinirea vârstei de un an şi jumătate, dar nu mai târziu de şase ani, pentru evitarea modificărilor de fizionomie.

Radiofrecvenţa, metodă modernă

În cazul copiilor, polipii pot fi îndepărtaţi în cel mult 20 de minute printr-o metodă minim invazivă. Intervenţia se face cu anestezie generală şi presupune folosirea unui aparat de radiofrecvenţă, la care se conectează un electrod încins la 65 de grade Celsius (coblaţie). Prin această operaţie, polipii sunt topiţi, iar ţesuturile sunt coagulate, motiv pentru care nu se mai produce hemoragia. Printre avantajele acestei tehnici se numără riscul redus de infecţii şi recuperarea rapidă (cel mult trei zile).