Noul coronavirus, sensibil la dezinfectanţii obişnuiţi

Medicii epidemiologi insistă să ne spălăm des pe mâini pentru a evita orice infecţie

Deşi a făcut peste 3.000 de morţi şi a provocat panică în toată lumea, COVID-19 nu pare un virus foarte rezistent: este uşor de combătut cu dezinfectanţii uzuali, deci, o simplă spălare cu apă şi săpun ajută foarte mult, spun specialiştii

Din decembrie 2019, când a fost depistat în regiunea Wuhan din China, noul coronavirus COVID-19 a infectat peste 92.000 de persoane, din care peste 80.000 doar în China, producând mai mult de 3.000 de decese, potrivit datelor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.În afara Chinei, au fost raportate peste 12.000 de cazuri de infecţie, 186 de decese, 77 de ţări şi teritorii fiind afectate.

Dintre ţările europene, cea mai afectată este Italia cu peste 2.000 de persoane infectate până la începutul acestei săptămâni şi cel puţin 52 de decese. Urmează Franţa, cu 191 de cazuri şi trei decese, şi Germania, cu 188 de cazuri, potrivit statisticii OMS. În România, până pe 4 martie, au fost confirmate şase cazuri de infecţie. Centrul European pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor Infecţioase (ECDC) a anunţat luni, 2 martie, că nivelul de risc în UE a trecut de la moderat la ridicat. Cu alte cuvinte, virusul continuă să se propage, a declarat preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, într-o conferinţă de presă, alături de alţi comisari europeni. Stella Kyriakides, comisarul pentru Sănătate şi Siguranţă Alimentară, a afirmat, luni, 2 martie,  că 38 de cetăţeni ai UE au decedat din cauza coronavirusului. Aceasta a mai spus că, până în prezent, au fost confirmate 2.100 de cazuri, în 18 state membre.

Ursula von der Leyen a mai anunţat crearea unei echipe de răspuns la coronavirus la nivelul UE, care va coordona acţiunile în domeniul economic, sanitar şi de mobilitate. Cheia în izolarea virusul este ruperea lanţului de transmitere, a spus şeful OMS, dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus.

„Panica vine din necunoaştere“

Viteza de propagare a virusului a creat panică, inclusiv în România. Stocurile de măşti medicale s-au epuizat rapid din farmacii, iar produsele bactericide au dispărut de pe rafturile magazinelor. Mărfurile din China au fost demonizate, oamenii s-au temut că virusul ar putea veni prin poştă. Mai mult, la finalul lunii februarie, un echipaj de ambulanţă din Gorj a refuzat să meargă să preleveze probe biologice de la o persoană suspectă de infecţie cu coronavirus, pe motiv că nici costumele, nici maşina de transport nu sunt conforme.

Potrivit dr. Adriana Pistol, directoarea Centrului Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile, din cadrul Institutului Naţional de Sănătate Publică, panica este provocată de necunoaştere. La populaţia generală, acest lucru este firesc – simplii cetăţeni nu sunt specialişti – şi justificat câtă vreme nu are toate informaţiile care să o facă să se liniştească. Autorităţile şi mass-media au făcut însă eforturi de informare.

„Oamenii au acum de unde să se informeze şi sentimentul meu este că o fac. Există o serie de site-uri oficiale, cum este cel al OMS, al CDC-ului american şi ECDC-ului european, dar şi al INSP. A apărut şi în mass-media, s-a înfiinţat şi un Telverde, tocmai pentru a oferi informaţiile de care are nevoie populaţia pentru a nu se lăsa cuprinsă de panică“, declară dr. Pistol.

Necunoaşterea, în cazul profesioniştilor, nu este însă justificată, spune dr. Adriana Pistol, comentând cazul ambulanţierilor din Gorj care au refuzat să meargă să preleveze probe. „COVID-19 este nou pentru toată lumea: şi pentru mine, şi pentru fiecare medic de pe Terra. Dar citind, ne dăm seama cum putem să ne autoprotejăm. Ne-am ales o meserie care ne supune unor riscuri şi dacă am ales-o a fost de bunăvoie. Prin urmare, nu mi se pare normal ca un cadru medical să nu dorească să-şi facă meseria pe care şi-a ales-o.“ Potrivit medicului, argumentaţia echipajului de ambulanţă poate fi interpretată în două feluri. „Fie procedurile nu au fost puse la punct la locul respectiv: «Te îmbraci aşa, faci aşa, dregi aşa» – până la urmă, recoltarea unei probe înseamnă să bagi un tampon în nasul şi gâtul cuiva – «apoi te dezbraci în felul acesta». Lucrurile acestea trebuie organizate, pentru că nu înveţi asta la facultate sau la orice altă şcoală sanitară. Eu nu am îmbrăcat niciodată un astfel de costum, deci trebuie să văd cum aş putea să mă îmbrac, de exemplu. Cred că situaţia este cumva la mijloc. Oamenii trebuie instruiţi, dar cred că fiecare dintre noi, fie că suntem epidemiologi, fie că suntem medici generalişti sau medici de familie, suntem cadre medicale şi participarea noastră trebuie să fie conformă meseriei pe care
ne-am ales-o. Cu măsurile res-pective şi cu instructajele res-pective“, conchide dr. Pistol.

A te teme înseamnă a fi pregătit

„Panica este întotdeauna mai mare decât realitatea“, spune dr. Simin Florescu, medic primar de boli infecţioase, directoarea medicală a Spitalului „Victor Babeş“ din Bucureşti. Teama nu este utilă decât în măsura în care te determină să fii pregătit pentru orice situaţie. „Cât timp nu putem citi în globul de cristal, de unde să ştim ce o să se întâmple? Noi trebuie să tratăm orice nouă infecţie posibil pandemică – cum este aceasta – cu maximă atenţie, tocmai ca să avem surprize cât mai puţine referitor la evoluţia ulterioară. Să ne temem înseamnă să luăm măsuri de precauţie ca să fie un impact cât mai mic, indiferent ce va fi. În asta constă pregătirea pentru o pandemie“, explică dr. Florescu.

„Se transmite prin picăturile pe care le emitem“

Ce se ştie, însă, până acum, despre acest nou coronavirus şi despre căile de transmitere? „Întâi de toate, vorbim despre o familie de virusuri foarte cunoscută, cu care suntem destul de obişnuiţi în viaţa noastră de zi cu zi, care dă infecţii respiratorii în mod obişnuit. Acum câţiva ani, o nouă tulpină din acest virus a dus la apariţia fenomenului SARS – după care, la apariţia fenomenului MERS-COV în Arabia Saudită, prin modificări genetice ale virusului respectiv apărând astfel noi tulpiniţe din virusul acesta“, explică dr. Adriana Pistol.

Anul trecut, acelaşi lucru s-a petrecut şi cu acest coronavirus, COVID-19, aşa cum a fost el denumit. „Noutatea în ce constă? Dacă îşi schimbă puţin structura genetică, are alte caracteristici, şi evident, populaţia nu este imună la un virus nou. Prin urmare, transmiterea lui de la persoană la persoană se produce mult mai rapid şi un număr mai mare de oameni sunt susceptibili a face o infecţie.“Problema este, în schimb, că vorbim de o viroză respiratorie care este produsă de acest nou virus, şi care, ca orice viroză respiratorie, duce la forme uneori total asimptomatice – deci o infecţie fără prea mult „deranj“ pentru persoana respectivă, fără prea mult „zgomot“ –, fie la forme uşoare şi medii de îmbolnăvire, fie, într-un procent mai mic, forme severe de boală, cu pneumonie virală.

„Pentru că vorbim de un virus respirator, ce putem să spunem este că el se transmite prin picăturile pe care noi le emitem când vorbim, strănutăm, tuşim. Nu se ştie foarte clar, în acest moment, cât de mult se transmite prin aerosoli. Adică prin acele picături – tot de salivă şi secreţii – care sunt mai micuţe şi plutesc în aer. Acestea se aşază şi pe suprafeţe. Atunci când vorbim, când strănutăm, sigur că, pe suprafeţele din jurul nostru, se depun aceste mici picături care pot să conţină virusuri“, mai spune dr. Pistol.

De ce insistă medicii să păstrăm o igienă bună

Recomandările medicilor, în ce priveşte prevenţia, gravitează adesea în jurul menţinerii unei igiene stricte. „Mulţi poate că-şi pun problema: «De ce insistaţi atât cu spălatul pe mâini dacă vorbim de un virus respirator?». Pentru că, pe de o parte, protecţia are importanţă – să nu împrăştiem foarte mult în mod direct în faţa persoanei cu care vorbim –, dar, pe de alta, şi spălatul pe mâini contează pentru că putem pune mâna pe obiecte şi ne putem infecta. Cât timp acest nou virus rămâne activ pe suprafeţe, rămâne o întrebare cu răspuns parţial. Ceea ce se ştie, în prezent, este că, virusul, în mod normal, depinzând foarte mult de temperatură şi de umiditate poate rezista mai mult sau mai puţin pe obiecte. Cel mai frecvent, la temperatura ambiantă, mai mult de 24 de ore nu rezistă. Dacă condiţiile de temperatură sunt favorizante, cum îi place lui – şi aici e de cercetat exact – de obicei, mai la rece, 2-8 grade –, atunci sigur că poate să se menţină o perioadă mai îndelungată. Pentru că ştiţi cum este: fiecare vietate trăieşte în mediul cu care este obişnuită“, explică dr. Adriana Pistol.

Cât priveşte pachetele din China, acestea bat o cale de câteva zile până să ajungă aici. „Dacă sunt transportate cu avioane cargo, care zboară la o altitudine unde afară sunt minus 50 de grade Celsius, în teorie n-ar trebui să mai găsim virus activ. Sensibilitatea lui nu este perfect cunoscută, dar din ceea ce cunoaştem vizavi de virusurile asemănătoare, nu e un virus care să fie foarte rezistent.“ De asemenea, e foarte sensibil la dezinfectanţii uzuali. „O simplă spălare cu apă şi săpun ajută foarte mult“, precizează dr. Pistol.

Ar trebui să renunţăm la planurile de vacanţă?

Teama de noul coronavirus a produs necazuri pentru multe persoane şi companii, după anularea planurilor de vacanţă. „Dacă vacanţa este în miezul problemei, în prezent, sigur că nu este foarte indicat. Şi nu este foarte indicat nu atât din motivul virusului în sine – cel puţin pentru tineri, să spunem – dar, pentru că toate ţările au instituit o serie de măsuri care s-ar putea să ne afecteze vacanţa. Circulaţia nu mai este la fel, nu mai este chiar indicat să mergi în miezul focarului. Dar, în rest, eu vă spun că m-aş duce. Ce facem acum, ne baricadăm toţi în casă? Lumea trebuie să-şi ducă viaţa într-un ritm aproximativ normal. Evident, analizând la momentul respectiv care este situaţia în zonele respective, pentru că lucrurile se schimbă de la o zi la alta“, este de părere dr. Adriana Pistol.

Oamenii pot merge în vacanţă, desigur, cu condiţia să se spele pe mâini, să evite aglomerările majore, să nu se ducă în pieţe de păsări, în pieţe de animale, să mănânce cu grijă şi unde trebuie. „Trebuie să ne planificăm călătoria ţinând cont de posibilităţile de transmitere a unui virus respirator şi putem să ne facem vacanţa. Credeţi că dacă este gripă peste tot în emisfera nordică lumea nu mai merge în vacanţă? N-a mai făcut lumea petreceri de Revelion că era gripă în România? Ba da. Sunt nişte limite. Nu trebuie să cădem în extreme“, conchide dr. Pistol.

Când e indicat să te speli pe mâini

 După ce tuşeşti şi strănuţi.

 Atunci când ai grijă de persoane bolnave.

 Înainte, în timpul şi după ce ai preparat mâncarea.

 Înainte de masă.

 După folosirea toaletei.

 Atunci când mâinile sunt vizibil murdare.

 După ce pui mâna pe animale şi după ce cureţi gunoiul lăsat de acestea.

Sursa: OMS