Monopol pe gene

In ultimele zile, s-au incins spiritele intre SUA si Europa pe tema ingineriei genetice. Americanii, in frunte cu presedintele Bush, sunt pentru culturile modificate genetic. Cercetatorii americani

In ultimele zile, s-au incins spiritele intre SUA si Europa pe tema ingineriei genetice. Americanii, in frunte cu presedintele Bush, sunt pentru culturile modificate genetic. Cercetatorii americani sustin ca alimentele modificate genetic sunt sigure. Astfel de culturi nu mai au nevoie de insecticide, pesticide sau alte chimicale pentru a nu fi "atacate" de daunatori. Iar, productivitatea in astfel de culturi este mult mai mare, sunt de parere americanii. In acest mod s-ar putea rezolva problema asigurarii hranei pentru intreaga populatie a planetei. De exemplu, transferul unei gene care face un peste rezistent la frig, intr-o capsuna, da posibilitatea ca aceste fructe sa fie cultivate si in zone racoroase. Rosiile obtinute prin modificare genetica pot fi pastrate mai mult timp, ramanand la fel de proaspete. Sustinatorii ideii de biotehnologie mai spun ca si altoirea este tot un fel de modificare genetica. Europenii, pe de alta parte, se apara spunand ca nu au nimic impotriva ingineriei genetice, dar ca inca nu s-au facut suficiente studii pentru a dovedi ca aceste produse modificate nu sunt nocive. In cazul altoirii, procesul de incrucisare este lent, astfel incat se pot observa din timp eventualele efecte negative, mai spun europenii. Cu modificarea genetica, totul se petrece extrem de rapid si nu se poate sti cu siguranta ca peste cativa ani o substanta din produsele nou create nu face mai mult rau decat bine. Europenii sustin ca s-ar putea repeta iarasi episodul "thalidomida". Acest medicament a fost lansat pe piata in anii '70 fiind recomandat gravidelor pentru a nu mai avea greturi. Efectele asupra nou-nascutilor au fost dezastruoase. Pana acum, singurul lucru care se poate afirma cu certitudine este ca produsele obtinute prin inginerie genetica nu prea au gust. Iar pietele sunt deja pline de astfel de alimente. Fie ca sunt obtinute prin modificare genetica, fie prin selectie, multe din aceste produse nu se inmultesc in mod natural. Astfel, agricultorul trebuie sa cumpere in fiecare an alte seminte, pentru a-si putea cultiva terenul. Europa este mult in urma SUA in privinta cercetarii genetice in domeniul alimentatiei. Din aceasta cauza, fermierii europeni ar deveni dependenti de producatorii de seminte din State, care ar crea adevarate monopoluri. Pe de alta parte, fabricile de chimicale de pe batranul continenet ar intra in faliment. Franta si Spania nu ar fi principalele exportatoare de capsuni, daca acestea s-ar putea cultiva in mai multe zone. Deci, toate aceasta disputa pro sau contra biotehnologiei nu este decat un razboi economic intre Europa si SUA. Iar romanii chiar daca ar vrea sa scape de datul la sapa, n-au incotro si trebuie sa fie de partea batranului continent. Daca la sistemele de sanatate sau la sport ni se lasa posibilitatea de a alege, cand e vorba de interese economice majore, nu e loc de negociere.