Menopauza. Ce aduce schimbarea la 180° în viața femeilor. Vârsta la care se instalează ar putea să scadă în viitor
0O etapă firească în procesul de îmbătrânire, menopauza se exprimă simplu ca fiind încetarea funcției ovariene feminine. Implicațiile sunt în schimb complexe și trec dincolo de cele mai „zgomotoase“ dintre simptome.
Absența timp de un an a menstruației este indicatorul clar că menopauza s-a instalat. Este un moment la care femeile se gândesc cu îngrijorare, chiar dacă nu întotdeauna fac gestul firesc de a se adresa unui specialist. „Femeile se nasc cu un număr de foliculi. Din momentul nașterii și până la pubertate, se pierd foliculi, printr-un proces fiziologic de formare a organelor genitale pentru a ajunge la vârsta în care își pot prelua funcția lor reală. În momentul când se ajunge la pubertate și apar toate schimbările acestea, femeia începe să elibereze acești foliculi. Ei se sparg și eliberează ovocitul, care este apt pentru procreere. De aici avem și problema sarcinilor de la 11-12 ani. Fiecare femeie are un număr anume de foliculi. Numărul acela, în momentul în care s-a consumat, face trecerea de la perioada fertilă la perioada infertilă, cu menopauza și tot ce este grefat de ea“, a explicat, pentru „Weekend Adevărul“, Georgiana Gruia, medic specialist în obstetrică și ginecologie.
Apariția acestui proces se produce undeva în intervalul 40-55 de ani, iar vârsta medie, aici încadrându-se majoritatea femeilor, este 45-50 de ani.
Cele trei stagii ale menopauzei
Procesul de instalare a menopauzei poate fi brusc, femeia confruntându-se dintr-odată cu absența menstruației, sau treptat, atunci când se produc menstre rare, la două-trei luni. Nu este neobișnuit nici ca menstrele să fie mai dese decât de obicei, la două-trei săptămâni. Aceste variații ar trebui constatate și raportate medicului, care va sfătui pacienta în privința conduitei în continuare.
Sunt trei etape ale menopauzei: perimenopauza, menopauza propriu-zisă și postmenopauza, însă acestea pot fi resimțite diferit de la femeie la femeie.
Perimenopauza este o perioadă în care organismul se pregătește pentru menopauză. Menstruația devine neregulată, cu cicluri întârziate sau care pot să lipsească luni la rând, cu variații ale fluxului menstrual. Este o etapă pe care femeile o conștientizează de obicei analizând retroactiv cele întâmplate. De asemenea, este posibil ca nu toate femeile să experimenteze trecerea prin această etapă.
Menopauza este lipsa menstruației timp de 12 luni consecutiv. Dacă după această perioadă apar sângerări, acest lucru trebuie să îngrijoreze, pentru că nu are legătură cu menopauza și este obligatoriu să se investigheze cauzele.
Postmenopauza este perioada de după instalarea menopauzei, în care organismul se adaptează schimbărilor, iar simptomele resimțite inițial încep să scadă în intensitate.
Deși mai rar, anumite femei se confruntă cu menopauza prematură, care presupune lipsa menstruației, timp de 12 luni consecutiv, înainte ca femeia să împlinească 40 de ani. „Avem și partea care nu ar fi neapărat fiziologică, de menopauză precoce, care apare până în vârsta de 40 de ani. Menopauza precoce poate fi indusă chirurgical, poate apărea fiziologic, pe diferite patologii, sau pe o disfuncție ovariană mai pregnantă la anumite femei. Ideal ar fi să nu lăsăm lucrurile așa. În momentul în care ne confruntăm cu o menopauză prematură, trebuie apelat neapărat la un specialist și încercate soluții – se mai pot da anumite tratamente hormonale, să prelungim cât putem perioada aceasta și să ne apărăm de implicațiile care apar dincolo de acele cunoscute bufeuri și de schimbările de dispoziție. Menopauza precoce este grefată de acele deficiențe de absorbție a calciului, cu problemele osoase pe mai târziu, de genul osteopenie, osteoporoză prematură, dată de deficitul de hormoni“, explică medicul.
Menstruația neregulată: menopauză sau patologie
Epuizarea resursei ovariene duce la scăderea secreției de estrogen și progesteron, acest lucru însemnând mai departe tulburări de metabolism. De aici și tendința, mai spune medicul Georgiana Gruia, acumulării unui exces ponderal care se manifestă în cazul unui procent mare de femei: „Dacă scăderea este mai bruscă, automat și modificările vor fi mai pregnante și excesul va veni. Dacă scăderea este produsă mai lent, organismul nostru este programat genetic și biologic să se adapteze treptat la noile modificări“.
Compensarea deficitului de hormoni feminini cu aport din exterior este o decizie care se adoptă de către specialist după o analiză amănunțită a situației fiecărei paciente în parte. „Avem deficit hormonal, așa că venim cu hormon din exterior. Organismul poate să nu îi tolereze, el deja fiind obișnuit cu lipsa lor, așa că, venind cu un aport exogen, putem avea dezechilibre. De aici, intrăm în alte discuții, cum ar fi problema unor neoplasme hormonal-dependente, predominant pe estrogen“, explică medicul de ce decizia trebuie adoptată după o atentă analiză și, eventual, investigații amănunțite.
Perioada de premenopauză poate varia între unul și doi-trei ani, sau menopauza se poate instala brusc. Medicul ar trebui să fie la curent cu aceste modificări, iar asta pentru că femeile trebuie să știe că un control ginecologic o dată pe an este cel mai firesc gest cu putință. Se întâmplă însă, mai dezvăluie dr. Gruia, ca în cabinet să vină și paciente care mărturisesc că nu au mai fost la un control ginecologic de zeci de ani, ultimul fiind după nașterea ultimului copil. „În momentul când apar aceste menstruații neregulate ar trebui totuși văzute de un specialist. Ele pot fi asociate cu tranziția la menopauză sau pot ascunde alte patologii, precum uterul fibromatos sau modificări ale endometrului, acea mucoasă care se elimină la fiecare menstruație. Odată cu înaintarea în vârstă, celulele din care este format pot suferi anumite modificări. Și într-un context clinic, completat de un examen ecografic, vedem dacă sunt normale aceste menstruații neregulate sau pot ascunde anumite patologii. Bineînțeles, poate fi și o formă combinată“, precizează specialistul. Un consult de rutină, un examen citologic Babeș-Papanicolau și un examen ecografic pot fi suficiente, ulterior specialistul decizând dacă se impune o completare cu alte investigații.
La polul opus menopauzei precoce este menopauza care se instalează după 55 de ani, care poate fi considerată „tardivă“, însă este mai rar întâlnită. Astfel de cazuri pot fi explicate printr-un număr mare de foliculi și menstruația instalată târziu. Numărul mare de sarcini poate fi de asemenea o explicație, pe perioada sarcinii ovarul fiind pus în repaus, fiind vorba atât de sarcini duse la termen, cât și de sarcini întrerupte.
Menopauza indusă
Pentru că în ultimele decenii stilul de viață s-a schimbat semnificativ, se observă modificări precum scăderea vârstei la care apare prima menstruație, și vârsta la care, peste 10-15 ani, se va instala menopauza va scădea, ajungând la intervalul 40-50 de ani, este de părere medicul Georgiana Gruia.
Pe lângă factorii genetici, factorii de mediu ar putea influența de asemenea patologia, în cazul dezvoltării de fibroame uterine impunându-se uneori, atunci când problema nu poate fi controlată medicamentos, intervenția chirurgicală, care înseamnă menopauza indusă. „Nu discutăm doar, cum zice toată lumea, de carnea injectată. Este vorba de diversitate, de varietatea alimentației, de stilul haotic în care trăim și modul haotic de alimentație. Nu respectă nimeni cele trei mese pe zi. Majoritatea femeilor nu mănâncă mai nimic în prima parte a zilei și consumă excesiv în a doua parte a zilei. Pentru că ești obosit, mănânci haotic, mănânci caloric, mănânci prost calitativ. Iar oricât ai vrea să rezolvi problema cultivând bio, aerul poluat este același“, mai spune medicul. Prin alimentație, consumând o multitudine de produse ultraprocesate, și prin factorii externi putem influența, pe un teren predispozant, polifibromatoza uterină, de exemplu.
Menopauza indusă chirurgical poate să apară din cauze diverse: o complicație apărută la naștere, o complicație în urma unor intervenții pe uter, mai mult sau mai puțin invazive etc.. „În principal, menopauza indusă chirurgical se datorează în mare parte complicațiilor unei intervenții de o altă natură, nu de scoaterea uterului. Se ajunge acolo pentru că nu se mai poate altfel, după naștere, de necesitate, sau în urma unei patologii care nu poate fi controlată medicamentos, de genul fibroame, polifibromatoza uterină, adenomioză, modificări ale structurii endometriale. Majoritatea, menopauza și menstruația le asociază doar cu uterul. Uterul nu funcționează singur. Menopauza o inducem și prin îndepărtarea chirurgicală a ovarelor. De obicei, termenul de menopauză ar fi corect folosit pe jumătate pentru femeile care nu mai au doar uterul și au ovarele, pentru că tocmai aceasta și este ideea. Se păstrează ovarele pentru a menține funcția hormonală. Cu siguranță este la un nivel mult mai scăzut, ținând cont că nu mai avem uterul care să ne ajute cumva să le mențină într-un nivel de secreție, dar ele își continuă funcția. Este cam același proces ca în momentul alăptării după naștere“, explică medicul.
De asemenea, în literatura de specialitate se menționează menopauza care apare ca urmare a expunerii la radiații a pelvisului. Poate fi cazul persoanelor care lucrează în laboratoarele de imagistică, deși se folosesc spații protejate.
Tulburările de somn și pachetul de simptome
Odată cu instalarea menopauzei, majoritatea femeilor resimt un anumit disconfort. Calitatea vieții începe să scadă, dar simptomele încep să se instaleze treptat, încă din etapa de premenopauză, chiar dacă, de obicei, simptomele sunt asociate cu factori externi și nu se leagă de acest moment care este parte a procesului de îmbătrânire. „Femeile la care această simptomatologie debutează brusc au mai mult tendința să se adreseze unui medic“, mai spune medicul Georgiana Gruia.
Ce se întâmplă la menopauză? Femeile se plâng de obicei că nu dorm bine, se trezesc noaptea, iar cel mai des invocat simptom este exprimat astfel: „mă trec toate apele“. „Toate aceste modificări, în principal, sunt date de scăderea secreției de hormon estrogen. Primul simptom este tulburarea somnului – insomnii, somn de proastă calitate – care, în timp, duce la o oboseală cronică. Avem tendința să o punem pe seama unui program încărcat, dar cu toate acestea, dacă am fi un pic conștiincioși cu propria persoană, ne-am da seama că un somn de proastă calitate nu este dat doar de un program încărcat, ci am putea vorbi de oboseală cronică“, atrage atenția medicul. De obicei, insomniile apar în a doua parte a nopții, în timp ce somnul de calitate îl avem în intervalul orelor 21.00-1.00. Recomandarea specialiștilor este să respectăm acest interval în care putem avea un somn odihnitor și să ne formăm o rutină sănătoasă, exploatând perioada optimă de somn.
În lipsa unei perioade de odihnă corespunzătoare, vin în cascadă și alte probleme. „Din cauza tulburărilor de somn, avem dimineața modificări tegumentare. Nu dormim suficient, asta o putem vedea și la perioada fertilă, avem modificări ale fanerelor (n.e. – anexe ale pielii care protejează organismul, precum părul sau unghiile). Având un somn de proastă calitate, organismul nostru nu apucă să se refacă. Se inversează niște cicluri de somn, avem tendința să dormim după-amiaza, iar toate procesele acestea de refacere celulară nu mai au timp să se producă. Nu vom mai avea o piele fermă și hidratată, ci uscată, rugoasă, fără strălucire. De asemenea, prin tulburările de somn, începem să avem anumite deficiențe pe partea de electroliți, de vitamine, minerale și le traducem prin păr friabil, fără strălucire, se rupe, cade mai mult, unghiile la fel, sunt subțiri, casante, nu cresc cum trebuie“, menționează medicul. Lipsa somnului de calitate începe să se vadă și pe chipul femeii: ochi umflați, cu accentuarea pungilor de sub ochi și a cearcănelor, modificări care pot fi și mai accentuate în funcție de stilul de viață (dacă intervin turele de noapte, de exemplu).
Pe fondul oboselii cronice, care deseori impune consumul de substanțe stimulante (cafea, ceai negru etc.), pot să apară hipertensiunea arterială, dar și clasicele schimbări de dispoziție, plâns facil etc. Uneori, efectele în plan psihic pot fi suficient de grave încât să determine necesitatea intervenției specialistului, psiholog sau psihiatru.
După tulburările de somn, femeile observă modificări în zona genitală – uscăciune vaginală, durere la contact sexual, lipsa libidoului. Aceste simptome se pot asocia și cu usturimi la micțiune, pierdere involuntară de urină etc. Redoarea matinală a articulațiilor poate fi un alt simptom supărător. Se observă predominant la încheietura mâinilor și la glezne. „Sunt simptome reale, cu siguranță trebuie tratate. Unele le putem trata doar prin a ne modifica puțin stilul de viață și de a ne adapta la noile schimbări pe care ni le oferă propriul organism“, mai spune medicul. Alteori este însă nevoie de ajutor specializat, care vine fie din partea medicului ginecolog căruia ne-am adresat, fie acesta ne va îndrepta către un alt specialist.
Se încarcă comentariile...
