Medicii susțin cǎ infecțiile nosocomiale sunt inevitabile, dar ministerul vrea cursuri pentru eliminarea lor
0Asistenții medicali ar putea fi pregătiți pentru prevenirea infecțiilor nosocomiale. Cel puțin, asta spune un proiect pus în consultare de Ministerul Sănătății
Un proiect de ordin ce are ca scop obținerea de competențe în „supravegherea, prevenirea şi limitarea infecţiilor asociate asistenţei medicale“ a fost pus în consultare de Ministerul Sănătății. Acesta se adresează asistenţilor medicali din serviciile de prevenire a infecţiilor asociate asistenţei medicale (SPIAAM).
Durata cursurilor va fi de 16 săptămâni, dintre care 5 săptămâni de pregătire teoretică și 11 săptămâni de practică. Mai exact, 192 de ore, din care 60 de ore pregătire teoretică și 132 de ore pregătire practică. Un examen va fi susținut pentru finalizarea cursului. Acesta conține un test de evaluare în scris și o probă de abilităţi – proiect prin rezolvarea unor situaţii practice. Propuse spre acreditare sunt cinci centre de pregătire din București, Iași, Cluj-Napoca, Târgu Mureș și Timişoara.
Obiectivul programului Ministerului Sănătății este educarea asistenților medicali, astfel încât să poată aplica și monitoriza măsurile de prevenire şi control ale infecţiilor pe parcursul activităţilor lor curente.
Asistenţii medicali cu drept de liberă practică, cu studii finalizate atât cu examen de licenţă, cât şi fără examen de licenţă, respectiv cu examen de certificare a calificării profesionale, sunt eligibili pentru acest program. Aceștia pot efectua, după ce termină cursul, activităţi în cadrul compartimentelor/serviciilor de profil din spitale sau alte unităţi medicale, acţiuni de coordonare (director de îngrijiri, coordonatori de programe de sănătate în domeniu), de training şi de participare în echipele de cercetare.
Managerul Institutului „Matei Balș“, Cǎtǎlin Apostolescu, aplaudǎ inițiativa, însǎ aratǎ cǎ asistenții nu pot coordona programe de prevenire a infecțiilor intraspitaliceşti, acesta fiind atributul medicilor epidemiologi şi infecționiști.
„Fiecare om care lucrează într-un spital trebuie pregătit. Există niște normative care sunt general valabile, emise de către DSP și care trebuie aplicate în toate spitalele. Și există controlul intern care trebuie făcut de fiecare unitate în parte. Trebuie făcute programe permanente și de training, și de control“, transmite medicul Cătălin Apostolescu.
Spitale curate doar pe hârtie
Chiar dacă țara noastră raportează mult mai puține infecții nosocomiale decât alte țări din Europa, lucrurile nu sunt așa cum scrie pe hârtie. Iar realitatea acestor infecții asociate actului medical ne-a izbit atunci când spitalele au trebuit să trateze victimele incendiului de la Clubul Colectiv. Poate, din această cauză, victimele exploziilor de la Crevedia au fost trimise în străinătate pentru tratamente.
România a raportat o medie de 1% de cazuri de infecții nosocomiale, în timp ce media europeană este de 7%, în 2023. Iar cu un an înainte, a fost raportată o rată de 2%, pe când media din Uniunea Europeană era de 8%.
Cu toate acestea, nu vom scăpa prea curând de aceste infecții, ba chiar se vor înmulți, avertizează managerul Institutului „Matei Balș“.
„Sunt parte integrantă din actul medical. Această isterie de la nivelul societății că te duci în spital și pleci de acolo cu infecție este mult exagerată și logica ne spune că, în viitorul medicinei, infecțiile nosocomiale vor fi și mai multe. Sunt trei motive principale pentru care vor fi din ce în ce mai multe. În primul rând, datorită progreselor în medicină, supraviețuiește un număr din ce în ce mai mare de pacienți imunodeprimați. De exemplu, acum 50 de ani, un pacient care era diagnosticat cu insuficiență renală, în câteva luni, era mort, dacă avea diabet, în 2-3-4 ani era mort, dar acum, astfel de pacienți supraviețuiesc 30-40 de ani din momentul diagnosticului, însă sunt niște ani grevați de niște riscuri. Apoi, medicina devine din ce în ce mai mult mai invazivă, practic, prin orice găurică pe care o are corpul nostru, noi acum putem intra cu un instrument, iar dacă nu avem găurică, o facem. Se fac tot felul de intervenții chirurgicale, montăm proteze de toate felurile posibile, sunt niște corpi străini care rămân în organismul nostru și pe care organismul încearcă să îi respingă. De multe ori, pacienții cu proteze sau transplanturi sunt supuși în mod voit unor terapii imunosupresoare. Al treilea motiv este rezistența antimicrobiană, care este în creștere. Oriunde în lumea asta, oricând, un pacient care se internează într-un spital poate să facă o infecție nosocomială“, a explicat medicul pentru „Adevǎrul“.
„Infecția nosocomială nu este malpraxis“
Subraportarea acestui tip de infecții este cauzatǎ și de asocierea cu malpraxisul, spun medicii.
„Infecția nosocomială nu înseamnă malpraxis, deși sunt mulți avocați care militează în acest sens. Poți face infecție nosocomială cu propriii tăi microbi, fără să îi iei din spital. Subraportarea este, din nefericire, o reacție a corpului medical față de aceste acuze care li se aduc în spațiul public. Media UE de 7-8% înseamnă că una din 12 persoane care se internează într-un spital face o infecție nosocomială. Problema este la nivelul societății, să dezincriminăm infecția nosocomială și să o privim ca pe o complicație a actului medical, dar care nu presupune neapărat o culpă. Nu militez împotriva acelor medici sau asistente medicale care nerespectând niște protocoale duc la apariția unor infecții nosocomiale, pentru că atunci putem vorbi de malpraxis. Faptul că există aceste infecții, și noi acceptăm această realitate, nu înseamnă că nu trebuie să facem eforturi pentru a limita rata infecțiilor nosocomiale. Acesta este un proces continuu, permanent. Este o activitate de zi cu zi“, adaugă managerul Spitalului „Matei Balș“.
Unghiile lungi – surse de infecții
Pe de altă parte, au existat cazuri în care cadrele medicale nu au respectat regulile care spun că unghiile lungi, false, date cu ojă și bijuteriile nu au ce căuta într-un spital, pentru că riscul de infecții nosocomiale este mai mare.
În 2022, 18 cadre medicale de la Institutul Marius Nasta au dat explicații în comisia de disciplină din cauza unghiilor lungi, vopsite cu ojă sau cu gel. Este vorba de asistente, infirmiere și doctorițe rezidente. Și nu doar la acest spital sunt probleme legate de igiena mâinilor.
Cel mai recent studiu privind igiena mâinilor, din 2022, arată că „mâinile profesioniștilor din domeniul sănătății reprezintă încă principala cale de transmitere a agenților patogeni responsabili de astfel de infecții“.
Jeffrey Kaplan, profesor de biologie la American University, afirma: „Cu cât unghia este mai lungă, cu atât există mai multă suprafață pe care microorganismele pot adera. Studiile au descoperit 32 de bacterii diferite și 28 de ciuperci diferite sub unghii“, potrivit USA Today.
Asta pentru că decontaminarea este mai dificilă pentru persoanele cu unghii lungi.
Institutul „Matei Balș“ a avut un parteneriat cu Guvernul norvegian pentru limitarea răspândirii infecțiilor nosocomiale, iar la jumătatea lunii februarie va începe un nou program european: EU-JAMRAI 2. Această acțiune comună a actorilor din UE are ca scop „dezvoltarea și punerea în aplicare a unor politici eficiente de sănătate unice pentru a combate rezistența la antimicrobiene și de a reduce infecțiile asociate asistenței medicale“.
Ce înseamnă infecții nosocomiale
O infecție nosocomială sau o infecție asociată actului medical reprezintă orice boală infecțioasă care afectează pacientul, în urma spitalizării sau după ce a cerut asistență medicală, sau orice afecțiune infecțioasă care afectează lucrătorul din domeniul medical al instituției sanitare în urma îndeplinirii obligațiilor de muncă, indiferent de momentul apariției simptomelor, în timpul sau după aflarea în spital, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS).
Se încarcă comentariile...
