Medic psihiatru: Consumul de alcool, indiferent de cantitate, afectează dezvoltarea minorilor

Doctorul Ioan Mirea, medic rezident psihiatru la Spitalul Clinic de Psihiatrie „Prof. Dr. Al. Obregia”, atrage atenția că dezvoltarea minorilor poate fi afectată negativ de consumul de alcool. Efectele nocive ale consumului de alcool pot fi resimțite în ceea ce privește dezvoltarea psihică, emoțională dar și fizică a tinerilor cu vârsta sub 18 ani.

Tratarea dependenței de alcool presupune un efort multidisciplinar, în care atât familia cât și școala joacă un rol important. De asemenea, campaniile de informare ar trebui să devină o regulă, iar colaborările inter-instituționale dintre structurile educaționale, medicale și sociale ar trebui îmbunătățite.

Vă invităm să citiți în continuare interviul realizat cu medicul psihiatru Ioan Mirea despre consumul de alcool în rândul minorilor, despre mecanismele de suport în cazul dependenților și despre ce pot face tinerii pentru a evita dependențele.

Interviul a fost realizat în cadrul campaniei “Ești super OK fără să bei. Adolescență fără alcool”, pentru prevenirea consumului de alcool în rândul minorilor. Campania este derulată de asociația Spirits România în perioada mai - octombrie 2023.

Care sunt efectele consumului de alcool la nivelul organismului și riscurile asociate pentru tinerii sub 18 ani?

Dr. Ioan Mirea: În primul rând, orice consum de alcool la minori este un consum nociv, nu există consum „sănătos”. În cazul tinerilor sub 18 ani, consumul oricărei cantități de alcool poate avea efecte extrem de nocive asupra organismului lor în curs de dezvoltare. Este important să înțelegem că această perioadă a vieții este critică pentru dezvoltarea creierului și a altor sisteme biologice, iar alcoolul poate perturba acest proces. Riscurile asociate includ afectarea funcțiilor cognitive, precum memoria, atenția, implicate în procesele de învățare. De asemenea, există un risc crescut de dezvoltare a problemelor de sănătate mintală, cum ar fi tulburările de anxietate sau depresia.

Pe lângă impactul asupra creierului și sănătății mintale, consumul de alcool în rândul minorilor poate avea și consecințe fizice grave. Organele în curs de dezvoltare, cum ar fi ficatul și sistemul cardiovascular, pot fi afectate negativ de consumul de alcool în exces. Riscul de a dezvolta boli hepatice, boli de inimă și alte afecțiuni asociate alcoolului este mai mare în rândul tinerilor care consumă alcool în mod regulat sau în cantități mari.

Din perspectiva relațiilor, ce poate declanșa la nivel comportamental consumul de alcool?

Dr. Ioan Mirea: Sub influența alcoolului, inhibițiile sociale scad, determinând comportamente neadecvate sau chiar agresive. Tinerii pot deveni mai impulsivi și pot lua decizii nesăbuite pe care, în afara consumului de alcool, nu le-ar lua. Aceste comportamente pot afecta relațiile cu prietenii, familia și colegii, creând tensiuni și conflicte. În continuare, consumul de alcool poate afecta abilitățile de comunicare și rezolvare a conflictelor, astfel încât tinerii pot avea dificultăți în exprimarea emoțiilor sau în găsirea unor soluții potrivite pentru diferite situații. Acest lucru poate duce la deteriorarea relațiilor și la creșterea tensiunilor în grupuri sociale.

De multe ori, consumul de alcool în rândul tinerilor este determinat de influența anturajului. Presiunea grupului poate juca un rol semnificativ în decizia de a consuma alcool și în deprinderea unor obiceiuri nesănătoase. Tinerii pot simți nevoia de a se conforma grupului sau de a fi acceptați, iar consumul de alcool poate deveni o modalitate de a se integra sau de a se simți parte dintr-un anumit cerc social.

Pentru a preveni astfel de situații și pentru a promova comportamente sănătoase este important să educăm tinerii cu privire la consecințele negative ale consumului de alcool. Trebuie să îi încurajăm să-și dezvolte abilitățile de comunicare, să îi învățăm cum să rezolve conflictele și să ia deciziil în mod responsabil. Mai mult decât atât, trebuie să promovăm un mediu în care consumul de alcool nu este văzut ca o normă sau o modalitate de a se integra în grup, ci ca un comportament care poate afecta negativ relațiile și bunăstarea personală.

Pentru minori, cât de fragilă este granița dintre consumul ocazional de alcool și abuz?

Dr. Ioan Mirea: Au fost descrise în literatura de specialitate patru faze distincte ale dezvoltării dependenței de alcool: faza pre-alcoolică, faza de debut, faza critică și faza cronică. În fiecare etapă, consumul de alcool și consecințele sale devin tot mai problematice și afectează sănătatea fizică, mentală și socială a individului, care, în cazul minorilor, au un răsunet mult mai puternic în timp. Faza pre-alcoolică este caracterizează prin consumul ocazional de alcool în anumite contexte sociale, cum ar fi petrecerile sau evenimentele speciale. În această etapă nu există dependență fizică sau psihică, dar, cu toate acestea, există riscul ca un consumator ocazional să treacă în continuare la consumul repetat sau să crească cantitatea de alcool consumată în fiecare ocazie, ceea ce poate duce la apariția dependenței.

Abuzul apare în etapele în care consumul de alcool devine un scop în sine, apar sentimente de vinovăție legate de consum, ulterior chiar negarea unei componente adictive cu justificarea rațională a consumului. În special în cazul tinerilor, anturajul în care se consumă alcool devine o sursă importantă pentru dobândirea respectului și stimei de sine. Cu cât frecvența evenimentelor de consum și a cantităților de alcool per eveniment cresc, cu atât riscul evoluției unei dependențe timpurii este mai mare. Nu trebuie să uităm că mintea și creierul unui tânăr sunt încă în formare, iar predispoziția la comportamente adictive este cu atât mai mare.

Adolescenții caută să fie acceptați, iar sub presiunea anturajului, consumul de alcool poate deveni ușor normalitate. Ce trebuie ei să știe pentru a nu ajunge în astfel de situații și, în egală măsură, să ne spuneți cum se poate trata dependența de alcool?

Dr. Ioan Mirea: Pentru a nu ajunge în astfel de situații, adolescenții trebuie să-și dezvolte o cunoaștere de sine și să-și stabilească limite și obiective personale. Acestea le vor permite să ia decizii bazate pe propriile convingeri și valori, în loc să se lase influențați de presiunea grupului. Construirea relațiilor sănătoase, bazate pe respect reciproc și sprijin emoțional sunt extrem de importante pentru a evita influențele negative și pentru a găsi sprijin în alegerea unui stil de viață sănătos. Dezvoltarea abilităților de auto-control este un alt aspect cheie. Adolescenții ar trebui să învețe să comunice asertiv și să-și exprime refuzul ferm în fața presiunilor de a consuma alcool. Încrederea în propriile decizii și abilitatea de a face față influențelor negative pot fi dezvoltate prin practică și sprijin din partea adulților de încredere, părinți, profesori sau alte persoane apropiate (antrenori, de exemplu).

În ceea ce privește tratarea dependenței de alcool, aceasta implică o abordare individualizată și multidisciplinară. Terapia individuală, consilierea familială, terapia de grup și/sau administrarea de medicamente pot fi componente ale tratamentului, în funcție de nevoile individuale. Medicii, psihiatrii și psihoterapeuții specializați pe adicții pot oferi suport și ghidare în procesul de recuperare. Suportul emoțional și înțelegerea din partea familiei și a prietenilor apropiați joacă, de asemenea, un rol esențial în încurajarea adolescentului să caute ajutor și să rămână pe drumul recuperării. În final, educarea adolescenților, crearea unui mediu sigur și oferirea de sprijin adecvat sunt aspecte esențiale pentru a preveni consumul de alcool și pentru a trata dependența în cazul celor care s-au confruntat deja cu această problemă.

Cât de important este rolul familiei în astfel de situații?

Dr. Ioan Mirea: Rolul familiei în situațiile legate de consumul de alcool în rândul minorilor este deosebit de important. Familia poate juca un rol crucial în prevenirea consumului de alcool și în tratamentul dependenței, dar poate totodată să dăuneze printr-o normalizare a consumului, așa cum se întâmplă în România. La noi, consumul de alcool ocupă un loc semnificativ în cultura și tradițiile sociale. Adesea, evenimentele festive și reuniunile de familie sunt asociate cu consumul de alcool, iar minorii pot fi expuși la acest comportament încă de la o vârstă fragedă. În aceste cazuri, familia are un rol vital în a-și asuma responsabilitatea de a transmite informații corecte și de a oferi modele sănătoase.

În mod cert, familia poate fi și un factor de protecție în prevenirea consumului de alcool prin comunicare deschisă și sinceră cu adolescenții. O relație bazată pe încredere și sprijin emoțional poate ajuta adolescenții să se simtă în siguranță și să poată discuta deschis despre presiunile și tentațiile cu care se confruntă. Părinții pot educa și informa adolescenții despre riscurile și consecințele consumului de alcool, oferindu-le exemple pozitive și promovând un stil de viață sănătos. În cazul în care un adolescent se confruntă cu dependența de alcool, sprijinul și implicarea familiei devin și mai importante. Oricât de stigmatizantă și greu de acceptat poate fi o astfel de situație, familia are datoria de a depista astfel de abateri, de a oferi suport emoțional, susținere și îndrumare în căutarea de ajutor profesional și participarea la tratament. De asemenea, înțelegerea, comunicarea și asumarea responsabilității pot contribui la crearea unui mediu sigur și sănătos pentru recuperarea adolescentului.

Considerați că școala poate oferi sprijin adolescenților pentru a preveni consumul de alcool?

Dr. Ioan Mirea: Cu siguranță, școală poate juca și trebuie să joace un rol semnificativ în prevenirea consumului de alcool și alte substanțe, în rândul tinerilor. Campaniile de informare, așa cum este și cea în care am decis să mă implic - “Ești super OK! Fără să bei” - ar trebui să devină o regulă, iar colaborările inter-instituționale dintre structurile educaționale, medicale și sociale ar trebui îmbunătățite. Intervenția la clasă, directă, a profesorilor poate apărea chiar de la începutul gimnaziului, punând accent pe informare clară și adaptată vârstei în ce privește consumul de alcool. Totodată, școala poate promova dezvoltarea abilităților de viață esențiale, cum ar fi abilitățile de comunicare, luarea deciziilor și gestionarea presiunilor sociale. Aceste abilități îi pot ajuta pe tineri să facă alegeri sănătoase și să refuze consumul de alcool în fața presiunilor grupului. Cred că și integrarea părinților în mod activ în programe de conștientizare a efectelor consumului de alcool poate conduce la o scădere a consumului în rândul tinerilor, prin crearea unor modele sănătoase. Foarte mulți părinți sunt surprinși de comportamentele nocive ale propriilor copii, dar nu realizează că ei manifestă aceleași comportamente. Faptul că substanța adictivă este diferită sau că mediul social este altul, nu înseamnă că adolescentul nu ajunge să considere dependențele normalitate.

Care ar fi recomandarea dumneavoastră, ca fost adolescent, în prezent medic psihiatru, pentru adolescenți, pentru a nu cădea în capcana dependențelor, în special privind consumul de alcool?

Dr. Ioan Mirea: Menționez punctual principalele recomandări:

1. Educați-vă: Informați-vă în mod activ despre riscurile și consecințele consumului de alcool. Înțelegeți impactul negativ pe care acesta îl poate avea asupra sănătății, relațiilor, performanțelor școlare și dezvoltării globale. Informația corectă și conștientizarea vă vor ajuta să luați decizii informate și să evitați presiunile sociale.

2. Cunoașteți-vă și respectați-vă limitele personale: Fiecare individ are limite unice când vine vorba de consumul de alcool. Este important să vă cunoașteți propriile limite și să le respectați. Nu vă lăsați influențați de presiunea grupului și nu depășiți aceste limite pentru a vă conforma. Fiți încrezători în a vă stabili propria cale, având control asupra sănătății voastre.

3. Construiți relații sănătoase: Căutați și încurajați relații pozitive și sănătoase cu oameni care susțin un stil de viață sănătos. Alegerea unui cerc social care promovează activități alternative, distractive și sănătoase poate oferi suport și motivație în a vă menține departe de orice dependență.

4. Dezvoltați pasiuni și hobby-uri: Implicați-vă în activități care vă pasionează și vă oferă satisfacție personală. Găsiți alternative constructive pentru petrecerea timpului liber, cum ar fi sportul, artele, voluntariatul sau alte hobby-uri care vă aduc bucurie și împlinire.

5. Comunicați cu părinții sau adulții de încredere: Fiți deschiși și sinceri în comunicarea cu părinții sau adulții de încredere din viața voastră. Căutați sprijinul lor și discutați despre presiunile și dificultățile cu care vă confruntați. Aceștia pot oferi sfaturi, suport emoțional și resurse pentru a vă ajuta să faceți alegeri sănătoase.

6. Căutați ajutor profesionist dacă este necesar: Dacă simțiți că aveți dificultăți în a vă controla consumul de alcool sau aveți îngrijorări cu privire la dependența de alcool, nu ezitați să căutați ajutor profesionist. Psihiatrul, psihologul sau terapeutul specializați în dependență de alcool pot oferi suport, consiliere și tratament adecvat.