Lista afecţiunilor care nu reprezintă urgenţe şi în cazul cărora medicii curanţi vor decide dacă se continuă tratamentele şi investigaţiile

În cazul pacienţilor cu afecţiuni oncologice, de exemplu, decizia de întrerupere a curelor de chimioterapie şi radioterapie aflate în curs rămâne la latitudinea medicilor curanţi.

Casa Naţională de Asigurări de Sănătate prezintă afecţiunile care nu reprezintă urgenţe, dar care necesită continuarea tratamentelor, precizând că medicii curanţi vor decide cazurile pentru care acestea continuă în perioada următoare.

CNAS precizează, având în vedere Ordinul Comandantului Acţiunii Secretar de stat, şef al Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă nr. 74527/23.03.2020 privind instituirea unor măsuri necesare pentru limitarea răspândirii infecţiei cu virusul SARS-COV-2 la nivelul unităţilor sanitare publice şi private, că în cadrul programelor naţionale de sănătate curative există afecţiuni care nu reprezintă urgenţe, dar care necesită continuarea tratamentelor şi investigaţiilor.

„În cazul acestor afecţiuni, medicii curanţi decid care sunt situaţiile în care se poate amâna cu 14 zile efectuarea tratamentelor sau a investigaţiilor care fac obiectul programelor naţionale de sănătate curative şi sunt furnizate în regim ambulatoriu sau spitalicesc de către unităţile sanitare publice şi private", arată CNAS.

Afecţiunile care nu reprezintă urgenţe, dar care pot necesita continuarea tratamentelor sunt:

• chimioterapia şi radioterapia pacienţilor cu afecţiuni oncologice;
• investigaţia PET-CT – necesară stabilirii conduitei terapeutice a bolnavilor cu afecţiuni oncologice;
• tratamentul de supleere a funcţiei renale la bolnavii cu insuficienţă renală cronică;
• tratamentul diabetului zaharat;
• tratamentul sclerozei multiple;
• tratamentul hemofiliei şi talasemiei;
• tratamentul unor boli rare;
• tratamentul unor boli endocrine;
• tratamentul substitutiv cu metadonă;
• tratamentul recidivei hepatitei cronice la pacienţii cu transplant hepatic.

Conform sursei citate, decizia de întrerupere a curelor de chimioterapie şi radioterapie aflate în curs rămâne la latitudinea medicilor curanţi, care vor lua decizia în funcţie riscul de infecţie cu virusul SARS-COV-2 şi beneficiile aduse bolnavului de continuarea administrării terapiei oncologice.

„Precizăm faptul că pentru tratamentul intratecal cu Nusinersenum, Comisia de Experţi de la nivelul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate pentru Programul National de Diagnostic şi Tratament pentru boli rare - Atrofia Musculară Spinală (copii şi adulţi) ne-a comunicat faptul că recomandă «continuarea tratamentului conform schemei din protocol cu o întârziere de maxim 7 zile pentru dozele de iniţiere şi 14 zile pentru cele de continuare dacă aceste situaţii au o justificare (medicală sau de altă natură), întreruperea tratamentului atrăgând după sine reapariţia complicaţiilor bolii şi evoluţia inexorabilă spre deces». Reamintim faptul că algoritmul de administrare al acestui tratament presupune pentru iniţiere 4 doze de încărcare - câte o doză în zilele 0, 14, 28 şi 63", spun reprezentanţii CNAS.

Totodată, se continuă acordarea medicamentelor specifice, prin intermediul structurilor ambulatorii ale spitalelor, pentru tratamentul în ambulatoriu al bolnavilor cu scleroză multiplă, hemofilie, talasemie, unele boli rare, boli endocrine, pentru tratamentul substitutiv cu metadonă şi pentru tratamentul recidivei hepatitei cronice la pacienţii cu transplant hepatic cuprinşi în programele naţionale de sănătate curative, care se eliberează prin farmaciile cu circuit închis aparţinând unităţilor sanitare prin care se derulează aceste programe, pe bază de prescripţie medicală electronică on-line sau off-line sau prescripţie medicală cu regim special utilizată pentru preparate stupefiante şi psihotrope, după caz.

În situaţia în care se suspendă complet activitatea structurilor ambulatorii, medicaţia specifică poate fi acordată şi pe o foaie de condică special întocmită în acest sens.

CNAS mai arată că atunci când medicul curant apreciază că este posibilă administrarea medicamentelor specifice perfuzabile şi la domiciliul pacientului (în funcţie de starea clinico-biologică a pacientului, de condiţiile de viaţă şi de nivelul de educaţie a acestuia sau ale aparţinătorilor săi, de datele de siguranţă privind administrarea medicamentului precizate în RCP–ul produsului), cu sprijinul conducerii unităţii sanitare se poate organiza administrarea la domiciliul bolnavului a tratamentului specific sub supravegherea personalului medical.