La mare fără boli- de ce postbiotice și nu probiotice?

Știm cu toții ce sunt probioticele și am auzit de miliardele de bacterii benefice conținute în ele. Dar nu toți știm ce ar trebui să facă aceste bacterii benefice în corpul nostru și cum anume ne ajută. Medicii au acum un instrument și mai bun pentru a face față disbiozei și problemelor de sănătate conexe. Soluția se numește postbiotic.

Pentru ce anume administrăm probiotice?

Administrând probiotice, bacteriile lor probiotice intră în intestinele noastre, unde găsesc temperatura și umiditatea potrivite pentru dezvoltarea lor. Și, ca toate ființele vii, încep să caute modalități pentru a-și crește populația și a-și conserva specia. Dar pentru acest scop, pe lângă temperatura și umiditatea optime, ele au nevoie și de componente nutritive. În intestinele noastre există substanțe nutritive care nu sunt absorbite de organism și nu sunt descompuse de enzimele noastre. Cu toate acestea, pentru ca bacteriile probiotice să înceapă să le absoarbă, ele trebuie descompuse în elemente nutritive potrivite. Bacteriile probiotice au propriile lor enzime în acest scop. Prin urmare, bacteriile probiotice descompun nutrienții rămași, transformându-i în alte substanțe numite metaboliți. Unii dintre acești metaboliți îi „consumă”, cu alții comunică între ele, cu alții își protejează populația de alte bacterii intestinale, iar restul ne asigură nouă, drept „plată” pentru adăpost, hrană și căldură. Sau, pe scurt, aflându-se în tractul intestinal, pentru a exista, bacteriile probiotice produc metaboliți. Aceasta este principala lor funcție. Chiar acești metaboliți, nu bacteriile în sine, sunt cei care aduc beneficii atât lor, cât și microbiotei și organismului nostru în ansamblu.

Metaboliți bacterieni probiotici.

Metaboliții reprezintă sute de substanțe valoroase din punct de vedere biologic activ. Condițional, ele pot fi împărțite în șapte grupuri:

1. Digestivi (enzime) – descompun nutrienții complecși în nutrienți simpli pentru a fi absorbiți de microbiota și organism.

2. Nutriționali (aminoacizi, peptide, monozaharide, vitamine etc.) – sunt o sursă de nutrienți necesari și ușor digerabili pentru microbiota și organism.

3. Antiinflamator-nutriționali (acizi grași cu lanț scurt) – o sursă de nutrienți esențiali și substanțe antiinflamatoare pentru celulele colonului. Mențin echilibrul microbiotei intestinale și echilibrul apă-electrolitic al intestinelor. Ele activează imunitatea locală și sistemică.

4. Detoxifianți (acetaldehidă dehidrogenază, exopolizaharide, bifidofactori, antioxidanți etc.) – metabolizează xenobioticele, distrug substanțele cancerigene și metaboliții mutageni.

5. Antimicrobieni (acizi organici, peroxid de hidrogen, lizozim, bacteriocine, substanțe asemănătoare bacteriocinelor etc.) – suprimă activitatea și populația microorganismelor patogene și sprijină dezvoltarea bacteriilor benefice.

6. Imunologici (molecule de semnalizare regulatoare negative, micro-ARN, metaboliți imunomodulatori etc.) – stimulează producția de imunoglobuline și citokine, reglând imunitatea înnăscută și adaptativă.

7. Neuro-semnalizatori (neurotransmițători precum serotonina, dopamina, acetilcolina și GABA, și diverși compuși care se pot lega de receptorii exprimați în creier, cum ar fi indolii și acizii biliari) – compuși neuroactivi care acționează atât asupra intestinului, cât și asupra sistemului nervos central și au potențialul de a modula comportamentul și funcția cognitivă.

Pentru a dezvolta și produce metaboliți, bacteriile conținute în probiotice trebuie să populeze corpul nostru. Și nu oriunde, ci în biofilmul care se află pe mucoasa epiteliului intestinelor noastre, unde trăiesc și propriile noastre bacterii. Pur și simplu nu există un alt loc care ar putea fi populat de acestea. Biofilmul ne acoperă complet intestinele din interior. Dar microbiota noastră rezidentă și sistemul imunitar local nu permit intrarea oricăror microorganisme străine. Nu poate fi altfel. În caz contrar, în biofilm s-ar instala tot felul de microorganisme dăunătoare și de altă natură, care ne-ar perturba ecosistemul intestinal.

Soarta probioticelor administrate este aceeași cu cea a tuturor microorganismelor străine – adică să tranziteze prin lumenul intestinelor noastre, formând grupuri mici de bacterii (planctonice) care plutesc liber și să fie expulzate în mod natural din corpul nostru. În plus, sistemul nostru imunitar, precum și metaboliții antimicrobieni produși de propria noastră microbiotă, vor suprima dezvoltarea lor și vor distruge majoritatea acestora.

Din această cauză, puținele bacterii probiotice care reușesc să treacă active prin tractul nostru intestinal și, în timpul lor scurt de tranzit, vor produce metaboliți insuficienți. Efectul lor asupra sănătății va fi minim sau inexistent.

Pentru a compensa deficiențele probioticelor și pentru a îmbunătăți terapia cu probiotice, în ultimii ani a apărut un nou tip de preparate probiotice – POSTBIOTICELE.

Ce reprezintă POSTBIOTICUL?

Postbioticele conțin toți metaboliții enumerați mai sus, produși de bacteriile probiotice în afara organismului, în condițiile confortabile ale instalațiilor speciale de bioreactor. Aici, aceste bacterii sunt cultivate într-un mediu care conține nutrienții necesari pentru creșterea lor, fără a intra în conflict cu sistemul imunitar și microbiota rezidentă. Metaboliții sunt prezenți într-o formă concentrată.

În plus, postbioticele conțin și celulele inactivate (ucise în mod deliberat) ale bacteriilor probiotice, cunoscute și sub denumirea de lizate, împreună cu componentele lor structurale (cum ar fi particulele celulare, particulele de perete celular, bioprodusele celulare etc.). Acestea includ diverse substanțe biologic active precum ADN, ARN, enzime, proteine citoplasmatice, biosurfactanți, acizi teicoici, peptidoglicani, polizaharide etc., toate având beneficii semnificative pentru sănătate.

Este important de menționat că postbioticele nu conțin microorganisme vii.

De ce postbiotic și nu probiotic?

Prin administrarea unui postbiotic, organismul primește direct toți acei metaboliți pe care bacteriile probiotice conținute în probiotice nu îi pot produce în cantitate suficientă din cauza condițiilor nefavorabile existente în tractul intestinal.

Efectele postbioticelor se realizează la diferite nivele în macroorganism: molecular (prin influențarea replicării și expresiei genelor, transcripției și traducerii informațiilor genetice), celular (influențând suprafața și membranele celulelor, biosinteza proteinelor și producția de energie în mitocondrii și ribozomi), în hialoplasma celulelor (afectând localizarea nucleului, organele și incluziunile celulare), în matricea extracelulară, în țesuturi, organe, sisteme și în întregul organism.

Asociația Științifică Internațională pentru Probiotice și Prebiotice (ISAPP) postulează cinci mecanisme de acțiune care stimulează eficacitatea postbiotică: modularea microbiotei rezidente; îmbunătățirea funcțiilor barierei epiteliale; modularea răspunsurilor imune locale și sistemice; reglarea răspunsurilor metabolice sistemice și semnalizarea sistemica prin sistemul nervos.

Pentru ce probleme este eficient postbioticul?

Postbioticul este un imunomodulator fenomenal, demonstrat eficient în lupta împotriva virusurilor gripale, coronavirusurilor, virusurilor sincițiale respiratorii și altor infecții virale, în special în cazul unui sistem imunitar compromis.

În terapia cu antibiotice, administrarea unui postbiotic devine crucială pentru compensarea metaboliților pierduți în urma distrugerii bacteriilor benefice de către antibiotic. După terminarea tratamentului cu antibiotice, postbioticul ajută la refacerea rapidă a microbiotei proprii.

Postbioticul este eficient în tratarea manifestărilor alergice și dermatologice, având capacitatea de a detoxifia organismul, de a îmbunătăți funcțiile barierei epiteliale, de a corecta microbiota rezidentă și de a regla sistemul imunitar.

În cazul intoleranței alimentare, postbioticul furnizează organismului enzimele necesare pentru descompunerea nutrienților relevanți, pe care organismul nu le poate produce singur.

Postbioticele contribuie la rezolvarea problemelor digestive precum disconfortul abdominal, balonarea, greutatea și diareea, prin reglarea metabolismului intestinal, susținerea microbiotei și sprijinirea descompunerii și absorbției substanțelor nutritive.

În cazul problemelor gastroenterologice, postbioticul ajută la restabilirea echilibrului în ecosistemul intestinal, la îmbunătățirea imunității și la refacerea mucoasei și epiteliului intestinal.

Postbioticul are un efect benefic în reducerea stresului și îmbunătățirea stării mentale, datorită conținutului său de neurotransmițători care interacționează pozitiv cu sistemul nervos.

În general, administrarea postbioticelor în mod profilactic contribuie la sănătatea microbiotei proprii, la funcționarea corectă a tractului intestinal, la menținerea sistemului imunitar în formă și la îmbunătățirea stării psihice, prevenind astfel multe probleme nedorite în organism.

Nu lăsați virușii de vară să vă strice vacanța. Postbioticele au un efect imediat în combaterea simptomelor de disconfort abdominal, permițându-vă să vă bucurați de vacanță fără griji.