La ce trebuie să fim atenți după câteva episoade de răceală. „De foarte multe ori a fost momentul de debut al unui astm”

În sezonul rece puține persoane reușesc să se ferească de cel puțin un episod de răceală supărătoare. Dacă răcelile se țin însă lanț, e nevoie de ceva mai mult decât medicamente simptomatice și ceaiuri. O vizită la medicul specialist va lămuri lucrurile.

Daacă răcești de două-trei ori pe sezon e prea mult FOTO: arhiva/Shutterstock

Persoanele cu o stare de sănătate bună reușesc de obicei să treacă destul de bine printr-un episod de răceală. Cum este sezonul afecțiunilor respiratorii, puțini sunt cei care să nu se fi confruntat cu o asemenea problemă, fie că este o viroză simplă, o gripă, o infecție cu SARS-CoV-2 etc.

Dacă ne îmbolnăvim în schimb în mod repetat, de două-trei ori într-un sezon, sau nu mai reușim să scăpăm de tuse, e nevoie de investigații suplimentare, spune medicul pneumolog Beatrice Mahler, din cadrul Institului de Pneumoftiziologie „Marius Nasta”.

Sunt două tipare pe care medicii le-au constatat în cabinet, situații care îi determină pe pacienți să solicite în cele din urmă un consult medical, chiar dacă problema nu pare una deosebit de gravă.

„Pe de o parte avem categoria de persoane care trec printr-o răceală, se vindecă dar rămân cu o tuse reziduală, o tuse care durează două-trei săptămâni, uneori poate fi extrem de obositoare, și ajung nu pentru răceală la medic, ci pentru tusea care nu mai trece și devine neplăcută, apare și noaptea. Și aici este foarte bine că ajung în cabinetul medicului pneumolog, pentru că de foarte multe ori răceala a fost momentul de debut al unui astm și diagnosticul și tratamentul corect ajută la remiterea simptomatologiei și la o conduită adecvată”, explică medicul pneumolog.

Legătura dintre răcelile repetate și somn

Tot la specialist ajung în cele din urmă, sau ar trebui, și persoanele care se confruntă cu două-trei episoade de infecții respiratorii într-un sezon. Acest fapt ar trebui să fie un semnal de alarmă, pentru că, spune medicul, indică o imunosupresie, adică o reducere a capacității organismului de a se apăra.

„Aici aș zice că pe lângă un control medical care trebuie să fie efectuat măcar la medicul de familie e nevoie de o evaluare a stilului de viață. Pentru că în anamneza pe care am avut-o și eu cu pacienții cu astfel de probleme care au ajuns în cabinet, de regulă observi o persoană care muncește foarte mult, sau a avut ultimele luni cu un nivel de muncă foarte mare, cu un stres foarte mare, fie au pierdut pe cineva, fie au avut o problemă la locul de muncă, iar în astfel de condiții, în momentul în care somnul este deranjat, se produce o modificare a nivelului de hormoni care ne ajută să dormim, nivel de hormoni care dacă este scăzut îmi crește reactivitatea căilor respiratorii și scade răspunsul de apărare la infecții”, explică medicul Beatrice Mahler. Este vorba de legătura dovedită științific între calitatea scăzută a somnului, care induce modificări hormonale, și lipsa de răspuns a organismului pe care o atrage.

„Virusurile și bacteriile trăiesc în jurul nostru tot timpul, respirăm aer în fiecare minut, deci posibilitatea de infecții există. Faptul că nu facem boală tot timpul înseamnă că organismul nostru are capacitatea de a răspunde la acești agenți patogeni pe care-i avem în jurul nostru și acest lucru este normal. Atunci când frecvența infecțiilor crește, atunci trebuie să ne punem întrebarea dacă avem o calitate a somnului, un management adecvat al stresului sau o alimentație adecvată”, subliniază medicul.

Pacienții cu afecțiuni cronice, mai sensibili la infecții în zilele geroase

Dacă suntem în deplină stare de sănătate și ne îmbrăcăm adecvat vom trece cu bine peste temperaturile cu mult mai scăzute decât cele cu care ne-am confruntat în restul iernii. Persoanele care au însă afecțiuni cronice ar trebui să-și ia măsuri suplimentare de precauție, pentru că în cazul lor riscul de a fi afectați de aerul foarte rece este mult mai mare.

Cei mai expuși riscurilor sunt pacienții cu afecțiuni cardio-vasculare, cu afecțiuni respiratorii și cu diabet, deoarece, explică medicul, mecanismele de apărare pe care le are organismul sunt oricum diminuate, iar expunerea la temperaturi scăzute face ca aceste mecanisme să lucreze și mai lent, temperatura scăzută crescând posibilitatea infectării organismului cu virusuri și bacterii.

„Un alt factor care contribuie la declanșarea unei acutizări a bolilor cronice în perioada aceasta este nivelul de poluare. Pentru că de regulă atunci când plafonul este jos, atunci când ninge și cerul este acoperit de nori, avem o creștere a nivelului de poluanți. Foarte probabil vântul nu suflă și plafonul de nori este scăzut, avem o modificare a presiunii atmosferice care face ca respirația să fie mai dificilă, și această modificare să nu fie resimțită de un om sănătos, dar de o persoană bolnavă este resimțită. Un factor care contribuie la creșterea nivelului de poluanți este încălzirea pe care o facem în casă și care poate de asemenea să inducă un risc de acutizare. De aceea aș avea un sfat pentru persoanele cu boli cronice: atunci când e iarnă și temperatura este foarte scăzută afară, în primul rând este foarte important să nu respire aerul rece și să-și protejeze căile respiratorii astfel încât aerul să nu intre rece în căile respiratorii direct; dacă încălzesc în casă cu foc în sobe ar fi bine să nu doarmă în încăperea în care este focul în sobă și să găsească o modalitate de încălzire a casei prin centrală, iar ei să nu stea unde este centrala, pentru că nivelul de poluanți este mult mai mare și sensibilitatea căilor aeriene este crescută, dar nu doar a căilor aeriene, ci și a aparatului cardiovascular”, avertizează medicul.

Să-și ia medicamentele la timp și așa cum le-au fost prescrise este un alt sfat necesar pentru pacienții cu boli cronice, pentru că în cazul în care se vor confrunta cu o infecție vor reuși să treacă mai ușor peste acest episod decât în cazul unei boli decompensate.

Cel mai rapid se pot complica bolile precum Bronhopneumopatia Cronică Obstructivă (BPOC), însă de asemenea expuși riscului sunt pacienții care sunt dependenți de oxigenoterapie și care pot avea modificări ale necesarului de oxigen în această perioadă, pacienții cu insuficiență cardiacă, persoanele care au diabet dezechilibrat. Dacă pacienții ies din casă în aceste zile geroase recomandarea este să-și protejeze nasul și gura de aerul rece fie cu o mască, fie cu o eșarfă, un fular etc., având însă grijă să-l înlocuiască dacă se umezește. Vor evita, prin protejarea de aerul foarte rece, producerea bronhospasmului (musculatura căilor aeriene reacționează la frig, devine mai mică și apare greutatea în respirație).