Interviu - Terapia CAR-T, tratamentul care învață celulele să lupte împotriva cancerului

Dintre terapiile-minune împotriva diverselor tipuri de cancer fac parte și CAR-T.

Dr. Marius Geantă este președintele Centrului pentru Inovație în Medicină Foto: Arhivă

Dr. Marius Geantă, expert în sănătate, președintele Centrului pentru Inovație în Medicina InoMed, explică într-un interviu pentru ”Adevărul” cui se adresează acest tip de medicină personalizată.

Adevărul: Ce înseamnă terapii CAR-T și prin ce se deosebesc de terapiile clasice? Concret, cum funcționează aceste terapii în corp?

Dr. Marius Geantă: Terapiile celulare CAR-T sunt considerate drept exponente ale celui mai înalt nivel de personalizare a unui tratament împotriva cancerului. Sunt în același timp terapii celulare (pentru că presupun administrarea unor celule T), genice (aceste celule sunt modificate genetic) și imunoterapii (celulele T aparțin sistemului imun și, odată modificate genetic, își reiau funcția de recunoaștere și de distrugere a celulelor canceroase). Terapiile celulare CAR-T diferă de ce știm noi că sunt medicamentele, pentru că de fapt se bazează pe celulele T proprii organismului, care sunt extrase din organismul bolnavului cu anumite tipuri de cancer, sunt modificate genetic într-un laborator specializat – astfel redevin active în lupta împotriva cancerului, și sunt administrate printr-o perfuzie unică pacientului.

În ce tipuri de cancere sunt indicate și care sunt țările cu experiență în aplicarea acestor terapii?

Momentan, terapiile celulare CAR-T sunt aprobate numai pentru cancere hematologice: un tip de leucemie acută limfoblastică, un tip de limfom și mielomul multiplu. Pentru toate aceste indicații sunt autorizate complet 4 terapii celulare în SUA și 3 în Uniunea Europeană (a patra a primit aprobare condiționată în primavara acestui an). Este de așteptat ca în anii următori numărul indicațiilor aprobate și al terapiilor celulare CAR-T să crească, existând în derulare și studii clinice care își propun să arate valoarea acestora în unele tipuri de cancere solide (pancereas, san triplu negativ). În același timp, trebuie să spunem că terapiile CAR-T reprezintă o variantă din grupul mai mare al terapiilor celulare, care includ și alte terapii care se bazează pe acțiunea altor tipuri de celule.

Ce presupune pentru un pacient o astfel de terapie?

Terapiile celulare CAR-T s-au dezvoltat pentru anumite tipuri de leucemie acută, limfom sau mielom pentru care soluțiile de tratament cunoscute erau epuizate. Cu alte cuvinte, pacienții respectivi, cu forme grave de boală, au parcurs toate variantele de tratament posibile și, pentru ei, nu mai existau alte variante terapeutice. Terapiile CAR-T, deși folosite ca soluție de ultimă instanță s-au dovedit extrem de eficiente la pacienți cu forme avansate ale bolilor menționate; acum putem vorbi, conform studiilor, despre supraviețuire la mai mult de 5 ani pentru majoritatea pacienților, iar în unele cazuri (precum Emily Whitehead, primul copil tratat cu acest tip de tratament) chiar despre vindecarea bolii (mai mult de 10 ani de la momentul tratamentului, fără recidiva bolii în acest interval). Una dintre cheile reușitei tratamentului este capacitatea de diagnosticare precisă a pacientului și încadrarea în intervalul optim de tratament (nici mai devreme, nici mai târziu).

Care sunt efectele secundare și cum pot fi contracarate?

Reacțiile adverse au reprezentat o provocare încă de la primul caz pediatric (menționat anterior) când au apărut reacții cu substrat imunologic care au necesitat intervenția rapidă, la acel moment empirică, prin administrarea unui medicament (folosit de obicei în unele boli reumatismale) care a interferat căile imunologice și a redus reacțiile adverse. Acum, după mai bine de un deceniu și multe studii clinice care au implicat mii de pacienți, aceste reacții adverse sunt bine cunoscute, ca și modalitatea de intervenție - de aceea, administrarea terapiilor celulare CAR-T trebuie să se facă de către echipe multidisciplinare, în unități medicale care au toate departamentele necesare (inclusiv ATI dedicat).

Ce tipuri de terapii CAR-T se fac în Romвnia și cum au pacienții acces la ele?

În acest moment, în România a fost administrată cu succes, la un număr de 6 pacienți (copii și adulți), una dintre terapiile celulare, care este de altfel și singura înregistrată și compensată în sistemul de sănătate din România. Acest eveniment cu adevărat istoric a avut loc la Institutul Clinic Fundeni, costurile fiind acoperite din fondul unic de asigurări sociale de sănătate. Pe viitor, fiind așteptate să ajungă și în Romвnia și alte terapii celulare, care se vor adresa unui număr mai mare de pacienți (vom trece de la câteva zeci pe ani, la câteva sute pe an, pentru noile medicamente și indicații), se impune adaptarea căilor de acces la aceste terapii pentru a evita apariția unui blocaj în accesul pacienților români la aceste inovații, din motive birocratice sau financiare evitabile dacă se va acționa din timp.

Se poate vorbi de vindecare în cazul pacienților care urmează astfel de terapii? Există riscuri de recidivă? Ce se întâmplă în acest caz?

În general, există multă prudență atunci când se discută despre vindecarea cancerului. Însă, în cazul terapiilor celulare CAR-T, pe baza datelor anterior menționate, putem afirma că ne aflăm mai aproape de vindecarea cancerului, de o soluție care să îi ajute pe cei mai mulți dintre pacienți, nu doar să supraviețuiască, ci să supraviețuiască pe termen lung, fără recidiva bolii. De aceea este importantă identificarea precisă a celor care urmează acest tratament (pentru a maximiza șansele de succes), dar și continuarea cercetării în viața reală la pacienții astfel tratați, pentru a înțelege și mai bine care sunt factorii asociați cu supraviețuirea pe termen lung și evitarea recidivei bolii.

Cine este dr. Marius Geantă

Dr. Marius Geantӑ este președinte și cofondator al Centrul pentru Inovație în Medicină, organizație neguvernamentală axată pe inovarea în sectorul sănгătății, astfel încât timpul dintre apariția inovațiilor din sectorul medical și aplicarea acestora să fie cât mai scurt, în beneficiul pacienților români. Totodată, este administrator și copreședinte al Comitetului Consultativ Științific și de Sănătate Publică, FH Europe, președinte al Grupului de Lucru Educație și Curricula la Consorțiul Internațional pentru Medicina Personalizată (ICPerMed).