Infecția cu HIV nu mai este o condamnare la moarte. Specialist: „Bolnavii pot trăi chiar mai mult decât persoanele care nu sunt infectate”

Până în anul 2030, orașul Cluj-Napoca va atinge zero cazuri de infecție cu HIV. Autoritățile locale au semnat în acest sens Declarația de la Paris aderând la rețeaua globală „Fast Track Cities”.

HIV nu mai este o boală mortală. Arhivă

„Obiectivele globale stabilite pentru anul 2030 de Organizația Mondială a Sănătății și Programul Națiunilor Unite pentru HIV/SIDA sunt ca 95% dintre cetățenii unei țări să-și cunoască statusul, 95% dintre cei diagnosticați pozitiv să fie tratați și 95% dintre cei aflați sub tratament să să aibă încărcătură virală nedetectabilă și să nu mai transmită virusul”, a explicat pentru „Adevărul” Mihai Lixandru, președintele Asociației Române Anti - SIDA (ARAS). Iar Clujul intră și el în această cursă contra-cronometru.

„Vom încerca în această perioadă de cinci ani creșterea accesului la testare, în așa fel încât oamenii să-și cunoască statusul, să știe dacă sunt sau nu infectați. Este primul pas pe care îl vom face. Testările vor fi făcute la Spitalul de Boli Infecțioase, iar cei depistați pozitiv vor urma tot acolo și tratamentele. Acestea sunt oferite prin Programul Național HIV/SIDA și sunt decontate în totalitate”, a mai precizat Mihai Lixandru. 

Cine trebuie să se testeze anti-HIV

Oricine dorește se poate testa, însă această analiză este recomandată mai ales persoanelor active sexual și care au contacte sexuale neprotejate cu parteneri multipli. „Aceste persoane ar trebui să se testeze minimum o dată la șase luni. Apoi, ar trebui să se testeze cei care au intrat în contact cu sângele unei persoane consumatoare de droguri injectabile”, mai spune președintele ARAS.

Testarea se poate realiza în mai multe feluri: prin testele clasice de laborator sau prin testele rapide, așa cum se întâmplă în această perioadă în spitalele din București. „În timp ce testarea clasică presupune recoltare de sânge intravenos, testele rapide presupun doar o înțepătură în deget. Iar în câteva minute pacientul primește rezultatul”, explică procedura Mihai Lixandru. „Analizele de laborator durează mai mult, în jur de 24 de ore”. 

În cazul în care acest prim test iese pozitiv, pacientul este din nou testat.  „La Spitalul de Boli Infecțioase se recoltează din nou sânge și se realizează o altă analiză prin care se stabilește încărcătura virală. La spitalul din Cluj, răspunsul vine în maximum șapte zile. Practic, de la prima testare până la începerea tratamentului propriu-zis la Cluj durează o săptămână”. Concomitent, se recoltează sânge care este trimis la Institutul Cantacuzino, unde se realizează o altă confirmare. 

Se poate trăi cu HIV? Specialist: „Dacă urmezi tratamentul, HIV nu mai este o boală mortală”

„Dacă urmezi întocmai tratamentul recomandat poți trăi cu HIV până la adânci bătrâneți”, explică Mihai Lixandru. „HIV nu mai este acel bau-bau de care ne speriam atât de tare în trecut. Iar asta pentru că tratamentele au evoluat. Acum, de exemplu, indiferent de stadiul bolii, nu trebuie decât să iei o singură pastilă pe zi. Iar în câteva luni încărcătura virală devine atât de mică încât aparatele nu o mai pot detecta. În acel moment, pacientul nu mai transmite virusul. Însă tratamentul trebuie urmat toată viața. Prin urmare, este foarte greu să mai mori de HIV în anul 2025”. 

Tratamentul este gratuit în cadrul spitalelor de boli infecțioase și prin Programul Național HIV/SIDA, iar pacienții  au parte de analize decontate o dată la șase luni. „Pe lângă faptul că evaluăm ceea ce înseamnă infecția cu HIV și vedem dacă oamenii își iau tratamentul, se monitorizează întreaga stare de sănătate a acestora pentru a preveni eventuale complicații”. 

România beneficiază de cele mai noi tratamente existente, la același standard cu Uniunea Europeană, dar și restul lumii: „Există însă și tratamente noi, care și-au demonstrat eficiența în studii clinice, care se află în fază de studii finale și urmează să se ceară aprobările pentru a fi introduse pe piață. Sunt tratamente injectabile. Asta înseamnă o injecție o dată la 2 luni sau chiar o dată la 6 luni”.

De ce persoanele cu HIV nu beneficiază de pensie de handicap

Orice persoană infectată cu HIV are dreptul la o indemnizație de hrană, căci alimentația sănătoasă este vitală pentru menținerea imunității. În cazul persoanelor infectate cu HIV, dar care mai suferă și de alte afecțiuni, se poate acorda o pensie de handicap. Însă, dacă suferi doar de HIV, nu primești așa ceva. Se presupune că în ziua de azi poți duce o viață normală, deci nu ești încadrat cu handicap: „Cu un tratament adecvat se poate duce o viață lungă și sănătoasă. Speranța de viață a persoanelor care trăiesc cu HIV este asemănătoare cu cea a persoanelor care nu sunt infectate. Mai mult decât atât, există studii care arată că persoanele cu HIV trăiesc mai mult decât persoanele care nu au HIV. De ce? Pentru că au parte de aceste monitorizări mult mai frecvent. În cazul lor, orice problemă de sănătate este detectată precoce, nu ca în cazul celorlalți care, de obicei, merg la medic atunci când îi doare ceva”. 

Ceea ce este acum grav, explică Mihai Lixandru, este faptul că în România sunt diagnosticate foarte multe persoane care se află în faze avansate ale bolii: „Deja vorbim despre SIDA. De exemplu, în anul 2023, din cele 716 cazuri de îmbolnăvire identificate la nivel de țară, (78% bărbați și 22 % femei) 40% au fost pacienți aflați într-un stadiu foarte avansat al bolii. Practic, ei s-au testat foarte târziu de la momentul infectării. Tot în 2023 s-au înregistrat - dintr-un număr de 18.282 de bolnavi -125 de decese”.   

Cele mai multe dintre persoanele bolnave identificare acum doi ani sunt heterosexuale. Urmează apoi persoanele homosexuale, consumatorii de droguri și nou-născuții. În 2020 am avut 7 cazuri de bebeluși cu HIV transmis de mame.

Evenimentul de la Cluj a reunit reprezentanți ai administrației locale și județene, ai sectorului medical și ai societății civile. „Prin acest demers, ne propunem să transformăm Cluj-Napoca într-un oraș din România cu zero noi infecții HIV, un obiectiv ambițios care are ca scop nu doar prevenirea unei probleme de sănătate publică, ci și crearea unui mediu de viață mai sigur și prosper pentru toți cetățenii”, a declarat Emese Oláh, viceprimarul Municipiului Cluj-Napoca, în cadrul unei conferințe de presă. 

Aderarea la „Fast Track Cities” reprezintă un pas important pentru Cluj-Napoca în efortul global de stopare a epidemiei de HIV. „Prin această colaborare, orașul își asumă o responsabilitate crescută în prevenirea și combaterea virusului, consolidând parteneriate între autorități, mediul medical și societatea civilă. Implementarea acestui angajament la nivel local va duce la extinderea serviciilor de testare gratuită, îmbunătățirea accesului la tratament și reducerea stigmatizării”, se arată într-un comunicat transmis de primăria din Cluj Napoca.