Exportăm medicamente ieftine, importăm medicamente scumpe. România, la un pas de o criză farmacologică

România se confruntă cu un deficit semnificativ în comerțul internațional cu produse farmaceutice, deoarece exportă medicamente ieftine și importă, în schimb, produse farmaceutice costisitoare. Specialiștii din domeniu subliniază necesitatea dezvoltării producției interne și a reformării politicii de preț pentru a reduce dependența de importuri și a asigura disponibilitatea medicamentelor.

Record de exporturi de medicamente în primele 4 luni din an - Foto Arhivă

Exporturile de medicamente au atins un nivel record în primele patru luni din acest an, arată ultimele statistici realizate de Institutul Național de Statistică (INS). Concret, în primele patru luni din 2024, exporturile de medicamente au ajuns la 679,9 milioane euro, în creștere cu 71,3% față de anul trecut, în timp ce importurile au totalizat 2,071 miliarde euro. Aceasta a dus la un deficit comercial de 1,39 miliarde euro, reprezentând 14,9% din deficitul comercial total al țării, potrivit 360medical.

Avem de a face cu cea mai rapidă creștere a exporturilor de produse medicale și farmaceutice înregistrată de România în ultimii ani. În luna aprilie a fost atins un nivel-record lunar al exporturilor de produse farmaceutice, de 221,3 milioane euro, mai mult decât dublu decât în luna aprilie 2023.

Dan Zaharescu, Director Executiv al Asociației Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM), atrage atenția că recordul de exporturi poate fi explicat de exportul paralel.

„Exporturile de medicamente din România nu reprezintă doar producția internă, ci reprezintă și medicamente care au fost produse în afara României, au fost importate și sunt reexportate, este așa numitul comerț intracomunitar sau comerț paralel, care reprezintă niște sume uriașe. Producția românească nu este atât de mare, mai ales producția care se exportă.”, a transmis Dan Zaharescu pentru „Adevărul”.

O altă explicație pentru acest record a fost găsită de Cezar Irimia, preşedintele Federaţiei Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer: „În condițiile în care tu, statul român, nu plătești aceste medicamente, întârzii plățile, fabrica aia trebuie să-și plătească flota, facturi, salarii și trebuie să găsească soluții, dacă tu, statul român, nu ai bani sau nu dai la timp banii, normal că fiecare business se orientează să-și țină afacerea în picioare.”

Țara noastră importă cantități mari de produse farmaceutice, inclusiv inovative, mult mai scumpe. Mai exact, România a importat produse medicale și farmaceutice în valoare de 2,071 miliarde euro în primele patru luni din 2024.

În aceeași perioadă, România a înregistrat un deficit comercial de 1,39 miliarde euro pentru produsele medicale și farmaceutice, reprezentând 14,9% din deficitul comercial total al țării. Creșterea acestui deficit este corelată cu expansiunea pieței farmaceutice interne, majoritar acoperită prin importuri. În 2023, piața farmaceutică a crescut cu 16%, depășind 6 miliarde euro, iar consumul de medicamente a urcat cu 2,4%, la 722 milioane de cutii.

„Deficitul balanței comerciale pe medicamente este foarte mare și acest lucru se datorează faptului că România nu este capabilă în acest moment să producă așa numitele medicamente inovatoare, protejate prin brevete, care reprezintă rodul cercetării științifice al producătorilor medicamentelor respective. Acestea sunt medicamente unice, salvatoare de vieți, pentru care nu există alternativă, de aceea nevoia pentru ele este foarte mare”, adaugă Dan Zaharescu.

Criza medicamentelor ieftine

În același timp, numărul medicamentelor generice s-a înjumătățit în ultimii cinci ani, iar aceste medicamente, mai ieftine, au dispărut de pe rafturile farmaciilor. În prezent, în România, există aproximativ 2.200 de medicamente generice, în timp ce în urmă cu 5 ani numărul acestora era aproape dublu, ajungând la până la 4.000.

Asta pentru că au crescut costurile cu materiile prime, cu energia, iar prețul acestor medicamente a rămas înghețat, tocmai pentru că este reglementat de stat, iar producătorii nu au avut cum să-l modifice.

„Într-adevăr, pe parcursul anilor au dispărut medicamente pentru că medicamentele generice sunt cele mai accesibile ca preț, au prețul cel mai mic. Acum, autoritățile în general au înțeles această problemă și au luat mai multe măsuri care cumva să oprească dispariția medicamentelor generice. Anul trecut a fost posibilă o mică ajustare a prețurilor la medicamentele generice foarte ieftine, de până în 50 lei, dar o ajustare cu inflația, care a stopat dispariția medicamentelor de pe piață, pentru că altfel ar fi dispărut și alte medicamente. De asemenea, taxa clawback a fost aliniată la un procent de 15% pentru toate medicamentele generice, pentru că unele erau 15%, unele erau 20%. Deci lucrurile astea au ajutat foarte mult. Însă, într-adevăr, medicamentele generice, din cauza prețurilor, sunt cele mai expuse. Adică, dacă este vreo problemă, ele sunt cele mai expuse.”, a explicat Simona Cocoș, președinta Asociatiei Producatorilor de Medicamente Generice din Romania (APMGR) pentru „Adevărul”.

Datele INS arată că prețurile medicamentelor eliberate fără prescripție medicală OTC au crescut cu 24% între iunie 2023 și iunie 2024, înregistrând cea mai mare scumpire în rândul produselor. Creșterea s-ar putea să nu fie însă atât de mare, adaugă Dan Zaharescu, menționând că suplimentele alimentare și medicamentele OTC nu au prețuri reglementate, iar majorarea prețurilor ar putea fi pusă și pe baza inflației.

De altfel, pentru aceste tipuri de produse se poate face și publicitate, iar asta ar putea explica prețurile mai mari.

O analiză a Ziarului Financiar arată că un român cheltuie anual, în medie, circa 280 de lei pentru medicamente fără rețetă și suplimente alimentare, cu 30% mai mult comparativ cu alte țări din regiunea Europei Centrale și de Est.

„Medicamentele care se eliberează pe bază de prescripție medicală au prețul controlat de stat și nu au existat nici un fel de creșteri, în ultimele 12 luni.” , punctează reprezentantul producătorilor de medicamente.

Dependenți de importuri

Anul trecut, Patronatul Producătorilor Industriali de Medicamente din România (PRIMER) a evidențiat vulnerabilitatea țării noastre din cauza dependenței de importuri, accentuată de închiderea fabricilor de substanțe active după 1990.

„Suntem în special dependenți de importurile de materie primă, pentru fabricarea medicamentelor și, în foarte multe situații de importurile efective de medicamente, tocmai pentru că nu se produc în România.”, spune Dan Zaharescu.

Asta pentru că țara noastră nu i-a încurajat pe producătorii de medicamente.

„Industria este nedreptățită, pe lângă toate dările pe care le dau ei la stat, știți bine că au și taxa de clawback, atât producătorii de generice, cât și cei de originale. Ne-am omorât producția cu taxa de clawback în România, singurii cu capital românesc pur sânge sunt cei de la Antibiotice Iași, cât vor mai exista”, accentuează Cezar Irimia.

În plus, „dacă n-avem grijă de producție”, vom fi într-un impas, „pentru că nimeni din afară nu îți dă medicamente dacă nu le plătești, se știe că suntem rău platnici”.

„Din păcate, țara noastră, în ultimii 25 de ani, a creat un mediu complet ostil dezvoltării industriei farmaceutice și nota de plată o vedem acum. Producătorii de medicamente sunt suprataxați de Guvernul României. În afara tuturor taxelor pe care un agent economic le plătește în România, producătorii de medicamente inovative mai plătesc așa numita taxa clawback care reprezintă 25% din cifra de afaceri pe care o realizează cu sistemul de Asigurări de Sănătate. Producătorii de medicamente generice plătesc 15% din cifra de afaceri. Practic, s-a stopat orice fel de investiție în domeniul farmaceutic”, adaugă directorul executiv ARPIM.

Soluții

Este din ce în ce mai evidentă nevoia de noi fabrici de medicamente din țara noastră, iar pandemia de Covid-19 a evidențiat criza de medicamente din România, care a afectat grav pacienții. Astfel, am putea asigura stocurile de medicamente și am reduce dependența de importuri, dar am avea și costuri mai mici pentru aceste produse.

„În primul rând avem nevoie de un cadru favorabil dezvoltării industriei farmaceutice: să existe o stabilitate legislativă, o predictibilitate din punct de vedere al taxării și al contribuțiilor pe care industria trebuie să le plătească statului. Este foarte important ca România să încurajeze producătorii internaționali de medicamente să își dezvolte capacități de producție la noi în țară.”, concluzionează Dan Zaharescu.

Indiferent de măsurile pe care autoritățile le vor lua, nu vom ajunge să producem toate medicamentele la noi în țară.

„În România sunt peste 20 de fabrici de medicamente. Toate sunt fabrici de medicamente generice, de bază, care se folosesc în spitale. Multe din aceste fabrici, cum suntem și noi, fac și export în multe țări din Europa și asta ajută la balanța comercială a țării. Pe de altă parte, nu se fac toate medicamentele în România. Există medicamente inovative care se fac numai afară și acelea sunt foarte scumpe. Indiferent de măsurile care se vor lua, nu se va putea fabrica în România absolut tot, dar se pot îmbunătăți lucrurile.”, adaugă Simona Cocoș.

Recent, Guvernul a aprobat o schemă de ajutor de stat de peste 500 de milioane de euro pentru a sprijini producția locală de medicamente în România. Fondurile pot fi folosite pentru investiții în linii de producție sau laboratoare de testare. 

„A fost o promisiune a domnului ministru Boloș de a acorda ajutoare de stat, din bugetul României, de 500 de milioane de euro. Nu sunt doar pentru industria pharma, deci sunt pentru toate industriile, până la urma, așa cum a apărut legislația, practic oricine care are facilității de producție în România poate aplica. Și acolo mai este o problemă care pe unii dintre noi ne afectează: fondurile respective se acordă după o schemă de ajutor de stat, dar care nu permite investiții în București.”, a mai spus reprezentantul APMGR.

„Medicamentul ține de siguranța națională, dacă nu ai o populație sănătoasă, pe care poți să o tratezi în cazuri speciale, cum a fost și pandemia, lucrurile pot ajunge într-o zonă foarte, foarte urâtă“, a precizat Radu Gănescu anterior pentru „Adevărul“.