Dr. Ștefan Oprea, oftalmolog: „Trăim într-un mediu extrem de poluat și nu putem evita alergiile“ INTERVIU

Primăvara este sezonul alergiilor, iar de la an la an, numărul cazurilor de pacienți a crescut considerabil. Mâncărime, strănut și hiperlăcrimare sunt doar câteva dintre simptomele specifice alergiilor – fie că vorbim de polen, poluare, praf sau păr de animale – iar ochii sunt cei mai afectați.

Dr. Ștefan Oprea despre alergiile oculare Sursa foro Adevărul

Medicul oftalmolog Ștefan Oprea a explicat pentru „Weekend Adevărul“ care sunt pașii pe care trebuie să-i urmăm când ne confruntăm cu astfel de simptome – de la un prim consult până la tratament anual.

Medicul a explicat și care sunt diferențele între conjunctivita alergică și cea bacteriană, cum o simplă alergie poate cauza o supra-infecție la nivelul ochilor, dar și de ce este important ca oamenii care suferă de astfel de alergii să meargă atât la oftalmolog, cât și la alergolog.

„Weekend Adevărul“: Ce sunt alergiile? Ce se întâmplă în organismul nostru încât ajungem să dezvoltăm alergiile oculare?

Dr. Ștefan Oprea: Alergiile înseamnă o reacție de hipersensibilitate a sistemului nostru imun care reacționează în exces la anumiți stimuli. Din păcate, este ceva ce nu poate fi evitat și tratamentul este unul exclusiv simptomatic. Desigur, se pot încerca anumite desensibilizări, dar de data aceasta la medicul alergolog.

Nu putem noi, ca oftalmologi, să facem nimic în acest sens. Însă este important de specificat că nu este cu o rată garantată de succes. Se încearcă – uneori se reușește, uneori nu. Partea neplăcută a acestui aspect este că nu poți fi sigur că ești total ferit de alergii.

Există o anumită vârstă la care apar alergiile oculare?

Poți să nu ai nicio alergie până la 50 de ani, de exemplu. Și apoi, te trezești că faci o alergie la ceva la care până la acel moment n-ai fost alergic, fie că vorbim de polen, fie că vorbim de puf, fie ceva din atmosferă, fie un anumit produs dermato-cosmetic pe care l-ai folosit și care nu ți-a creat niciun fel de problemă până la un anumit punct.

Este o provocare adevărată să explici pacientului care vine cu o nemulțumire asupra stării de sănătate a ochilor care-l mănâncă, care îi lăcrimează. Pui diagnosticul de conjunctivită alergică, de exemplu, și el te privește așa, sceptic „cum, că eu nu sunt alergic, n-am fost niciodată la nimic“. Din păcate, există un început.

Diferențe microscopice

Putem spune că alergiile nu mai pot fi controlate în acest moment...

Trăim într-un mediu extrem de poluat și nu putem să evităm alergiile, iar acest lucru nu este valabil doar în București, ci și în orașele aparent mai sănătoase, pentru că nu ai ce să faci decât să eviți cumva expunerea.

De exemplu, ambrozia, care este undeva mai spre toamnă, are particulele foarte fine de polen care pot călători, ajungând să genereze alergii persoanelor din localitățile urbane, unde știu că această plantă ar fi interzisă chiar și mulți kilometri în jurul orașelor.

Primăvara este sezonul polenului. Care sunt simptomele acestor alergii oculare și dacă la un moment dat ele se confundă, pacientul crezând că poate este răcit?

Cei mai mulți sunt obișnuiți, căci alergiile la polen se repetă în fiecare an, cu simptomele lor: lăcrimare în exces și mâncărime, cel mai adesea. La bio-microscop, noi, oftalmologii, remarcăm și niște modificări specifice ale conjunctivei, însă această analiză este necesară pentru a pune un diagnostic cu certitudine.

Fie că avem o conjunctivită bacteriană, că avem o conjunctivită virală sau alergică, arată diferit și ne putem da seama după aspectul de la microscop dacă are o componentă preponderent sau exclusiv alergică.

De la alergie la supra-infecție

Pacientul simte lăcrimare și mâncărime, însă se pot agrava aceste simptome?

La fel de bine, această conjunctivită se poate și supra-infecta bacterian sau viral, în funcție de situația din flora locală, și să genereze și o conjunctivită bacteriană peste reacția pur alergică. Din acest motiv, este bine să vină la oftalmolog pacienții cu simptomatologie, pentru a face o evaluare, să vedem dacă este pur alergică și în momentul acela tratăm simplu alergia, sau, dacă este și o suprainfecție bacteriană, adăugăm și un antibiotic.

Adică un simplu fir de praf sau de polen care îmi intră în ochi poate să determine și o infecție?

Nu neapărat. Asta se poate întâmpla oricând în cursul anului, să intre ceva-n ochi. Pur și simplu în flora locală – acolo fiind o zonă sensibilă –, când a început conjunctivita alergică să se manifeste, dacă ne-am lovit din greșeală, ulterior vom vedea că apar secreții.

Afecțiunile grave sunt rare

Privirea încețoșată, lumina care deranjează fac și ele parte din tabloul acesta?

În mare parte, da. Dacă avem o hiperlăcrimare, practic avem mai multe lacrimi, care ne curg, sau alteori nu, și se formează o peliculă mai groasă. Unii pacienți cred că au remarcat, din proprie experiență, că dacă strâng din nou sau dacă se freacă la ochi, apoi văd mai bine. Nu este vorba de o scădere a vederii în mod real, adică o opacifiere a cristalinului, de exemplu, care aproape de fiecare dată este ireversibilă, sau probleme în cornee. Dar, într-adevăr, din cauza acestei hiperlacrimări poate apărea vederea încețoșată.

Conjunctivita este singura afecțiune cauzată de alergie?

În principiu, este forma pe care o întâlnim cel mai frecvent. Pot apărea și afecțiuni corneene în acest context, în reacții mai agresive, dar foarte rar. Oricum, dacă este gestionată bine de la început, conjunctivita alergică nu evoluează mai departe cu afecțiunile. Când este alergică, o tratăm ca atare.

Dacă vedem o infecție, evaluăm diagnosticul respectiv și îl tratăm corespunzător. De asemenea, pot fi și combinate. Dar mai poate să fie și conjunctivită de contact, de exemplu cu machiaj nepotrivit, cu șampon sau o cremă nepotrivite sau pur și simplu ceva care nu era de uz oftalmologic.

În cazul purtătorilor de lentile de contact se poate întâmpla să apară?

E mult spus alegie, dar este o conjunctivită giganto-papilară și practic nu prea mai poți purta lentile de contact, ulterior. Tot o reacție de hipersensibilitate este și aceasta. Mai există și alte tipuri de alergii, iar din acest motiv trebuie ca pacientul să discute cu doctorul. Poate că nu ai alergie la polen, ci ai schimbat biroul sau în sistemul de circulație a aerului condiționat este ceva ce nu-ți priește, de exemplu. Am avut mulți pacienți cărora li s-au declanșat astfel de alergii după ce au schimbat locuința, după ce au fost într-o vacanță. De aceea sunt foarte importante momentul și schimbările pentru un diagnostic corect.

Oftalmologul, mână-n mână cu alergologul

Cum se realizează diagnosticarea?

Diagnosticarea se face doar la medic, unde prezintă toate simptomele pe care le are, fără a omite nimic. Iar apoi confirmăm diagnosticul prin consultații. Mai exact, în timpul consultației, realizăm examenul bio-microscopic – atunci când ne uităm la ochi cu lumina, la microscop, și practic punem diagnosticul.

Dacă ați pus deja diagnosticul, mai este necesară vizita la alergolog?

Eu recomand ca de fiecare dată să se facă o vizită și la medicul alergolog pentru a verifica diagnosticul. Eu n-am niciun dubiu când pun diagnosticul, dar alergologul este important să identifice cauza, pentru că eu nu pot să îmi dau seama dacă ești alergic la polen sau dacă ești alergic la altceva din atmosferă.

Practic, aici ar trebui să ne ajute medicul alergolog, să facă testele specifice și să încerce un tratament de vindecare, spre deosebire de mine care dau un tratament simptomatic. Încă o dată, nu există ceva garantat, precum în cazul unei infecții, unde este foarte clar că poți să-l tratezi și să-l vindeci complet. În cazul unei alergii, nu este așa – de multe ori mergem doar simptomatic, de multe ori și alergologii merg doar pe simptomatic sau nu reușesc cu partea de vindecare.

Rețetă, nu reclamă

Tratamentul cum se hotărăște?

Trebuie să avem o un dialog strâns cu medicul alergolog, pentru că ce facem noi la oftalmologie este pur simptomatic. Eu îi ofer pacientului un tratament topic, în principal, adică picături specifice pentru alergii, care îl ajută să mai scadă din manifestare. Nu este suficient, de multe ori. Pot să-i mai dau și niște lacrimi artificiale care să-i creeze o peliculă de protecție, acestea având niște proprietăți de fixare pe suprafața oculară care previn evaporarea rapidă, în special pentru cei care lucrează la calculator – formează un soi de barieră de protecție inclusiv împotriva factorilor alergeni din atmosferă.

Unele tipuri de lacrimi artificiale au și o componentă antialergică ce ajută suplimentar. De asemenea, sunt unele situații în care este necesară prescripția de pastile – dacă este o reacție mai agresivă, alergică la nivelul ochiului, putem asocia și niște antihistaminice orale.

Cunoașteți foarte bine comportamentul general al pacientului. În România se merge repede la farmacie pentru ceva care să calmeze. Ce sfaturi le dați totuși, în farmacii se pot da picături care fac mai mult rău?

Pot face mai mult rău. Am mulți pacienți în situația asta. Le-am explicat că atunci când cumperi un medicament prescris frecvent, recomandat frecvent, care are antibiotic și antiinflamator steroidian, și îl folosesc atunci când îi deranjează ochii, le poate face foarte rău.

Poate crește tensiunea ochilor, ca să nu mai spun că se poate dezvolta o rezistență la antibiotic, și atunci când au o nevoie reală, nu va mai merge picătura respectivă. Din cauza lipsei de informații, poți dezvolta o rezistență la antibiotice. Am remarcat că unii pacienți urmează un tratament care face vasoconstricție (n.r. – contracția fibrelor musculare netede din pereții vaselor de sânge, având ca rezultat diminuarea calibrului vascular). Ei se simt aparent bine, ochiul arată bine, nu este roșu și este lubrifiat.

Însă, ce nu știe pacientul este că acele picături au același efect pe care îl au și cele pentru nas care dau dependență dacă sunt folosite prea mult. Nu tratează, nu vindecă nimic, nici măcar simptomatic. Din acest motiv se pot da fără rețetă. Dacă ai o alergie urâtă, acea picătură nu te ajută absolut deloc, poate doar câteva minute.

Din acest motiv este important ca pacientul să vină la medic, chiar dacă știe că a trăit asta în fiecare an și a primit poate același tratament care i-a mers bine. Sunt necesare o verificare, măsurarea tensiunii oculare, verificarea fundului de ochi. Medicul trebuie să constate dacă pacientul mai poate primi același tratament, dacă nu au apărut modificări.

Desensibilizarea, o încercare cu bătaie lungă

Există posibilitatea să prevenim totuși aceste alergii oculare?

Putem să le prevenim doar pe cele care sunt de contact. De exemplu, dacă ești alergic la polen, n-ai cum să previi să iei contact cu acesta. La fel și în cazul poluării – nu ai cum să o eviți. În schimb, dacă ești alergic la părul de animale, poți să previi, poți renunța la animalul de companie – bineînțeles, 92% din pacienți nu renunță și stau cu tratament, mi se pare firesc, te atașezi emoțional.

Deci, din păcate, la nivelul de cunoaștere actual, nu s-a găsit o soluție clară. Alergologii încearcă tot ce pot, dar nu au garanție clară că se vor găsi o vindecare. Sunt tratamente de desensibilizare, se încearcă – uneori reușesc, alteori, nu.

Ce sfaturi oferiți totuși în cazul alergiilor oculare de primăvară?

Aș pune în această perioadă lacrimi artificiale din abundență, în special cele despre care vă vorbeam, care au și o componentă antialergică, protejează și cumva mai întârzie puțin apariția simptomelor mai agresive. Ulterior, dacă am trecut de faza asta și a apărut conjunctivita alergică, să vină la medicul oftalmolog, să-și facă programare la alergolog, să facă o schemă de tratament corespunzătoare pentru ei în acest moment pentru că pot apărea și supra-infecții, iar lucrurile se pot complica.