Din ape s-a nascut solidaritatea

In anul 2005, Romania a facut fata celor mai grave inundatii din ultimii 30 de ani. Vieti pierdute sau distruse, agricultura la pamant si costuri imense pentru reconstructie, asta au lasat in urma

In anul 2005, Romania a facut fata celor mai grave inundatii din ultimii 30 de ani. Vieti pierdute sau distruse, agricultura la pamant si costuri imense pentru reconstructie, asta au lasat in urma cele sapte valuri de inundatii care s-au abatut asupra tarii. Romania s-a mai confruntat in 1970 cu inundatii catastrofale si atunci a inceput sistematizarea bazinelor hidrografice si construirea unor sisteme de aparare. La mai bine de 30 de ani, acestea nu au mai facut fata. Astfel ca intreg sistemul de aparare impotriva inundatii trebuie regandit. Singurul efect pozitiv este acela ca apele au adus peste Romania si un val de solidaritate. Drama sinistratilor i-a adus pe romani mai aproape, iar ajutoarele venite din partea oamenilor de rand au adus putina alinare in sufletele distruse.
Axa Foeni - Vadu Rosca - Costinesti
Foeni - Vadu Rosca - Costinesti, acestea ar putea fi punctele care sa descrie cel mai bine amploarea inundatiilor din acest an. Din aprilie, cand intreg Banatul a intrat la apa, pana in septembrie, cand litoralul a fost ravasit, inundatiile au taiat, practic, Romania de la vest la est. Nu a scapat nici Capitala, unde autoritatile au dat vina pe dusul de dimineata al bucurestenilor. Cu toate acestea, astfel de inundatii au reprezentat un fenomen hidrologic prezent intotdeauna in istoria Romaniei. Cronicile vremii au inregistrat cu regularitate astfel de inundatii: 10 in secolul al XVI-lea, 19 in secolul al XVII - lea, 26 in secolul al XVIII - lea, 28 in secolul al XIX - lea si 42 in secolul XX. Aparitia frecventa a inundatiilor catastrofale si amplitudinea lor este cauzata, sustin specialistii, de schimbarilor climatice, dar si de constructiile ilegale si neautorizate din albiile majore ale raurilor.
Urmarile economice ale inundatiilor
Reconstructia dupa inundatii presupune eforturi financiare imense. Conform evaluarilor, inundatiile din acest an au provocat pagube de aproape 1,5 miliarde de euro. Intre aprilie si august, apele au avariat peste 40.000 de locuinte din 1.600 de localitati. Apele au distrus 248 kilometri de diguri, peste 11.000 kilometri de drumuri. Inundatiile au distrus aproape 570.000 hectare de teren agricol. Premierul Calin Popescu Tariceanu anunta ca pagubele depasesc posibilitatile financiare ale statului, sumele necesare pentru refacerea infrastructurii si a caselor urmand sa fie acoperite in timp.
Efectele sociale nu pot fi cuantificate
Daca efectele inundatiilor asupra economiei pot fi cuantificate, efectele sociale sunt greu de evaluat. Din aprilie pana in septembrie, toti romanii au devenit solidari cu sinistratii. Fiecare institutie publica, dar si organizatii neguvernamentale au strans fonduri, iar voluntari s-au deplasat in zonele afectate pentru a ajuta la reconstructia caselor. Din fiecare oras din Romania au plecat tiruri cu ajutoare, in urma actiunilor de colectare a materialelor de constructii si a alimentelor pentru zonele inundate. Majoritatea donatiilor au fost facute de persoane fizice si au reprezentat sume cuprinse intre 100.000 si 5.000.000 lei. Biserica Ortodoxa Romana, spre exemplu, a colectat 1,7 milioane euro de la credinciosi. Suma stransa pentru ajutorarea familiilor sinistrate, in special din Moldova, a fost de peste 47 de miliarde lei, la care s-au adaugat donatii in materiale de constructii si alimente. In urma campaniei "Invinge apele", pana la mijlocul lunii octombrie au fost stranse peste 22 miliarde de lei.
Strategia privind managementul inundatiilor
Strategia Romaniei in domeniul gospodaririi apelor dateaza din anii `70. Atunci eram printre cei mai avansati in domeniu din Europa. Acum, este nevoie de o noua strategie, pentru ca amploarea inundatiilor ce risca sa se produca este mai mare decat acum 30 de ani. Costurile elaborarii unei strategii in domeniul gospodaririi apelor ar costa Romania intre 9 si 11 miliarde de euro. In 2005, autoritatile au elaborat o strategie de aparare impotriva inundatiilor. Aceasta strategie se bazeaza pe ideea ca apararea perfecta impotriva inundatiilor este imposibil de realizat. In schimb, inundatiile vor fi controlate. Localitatile aflate pe malul raului erau protejate doar de diguri. Din cauza schimbarilor climatice, o data la 20 de ani orice dig este "depasit". Principiul pe care se va luca este "mai mult spatiu pentru rauri", adica se lasa zone in lunca acestora in care apa va putea intra fara sa provoace pagube insemnate si pierderi de vieti omenesti. Locuintele aflate in zone unde se produc inundatii catastrofale o data la 10 sau 20 de ani vor trebui mutate.
Buget mai mare pentru Apele Romane
Lucrarile hidrotehnice in zonele afectate de inundatii au fost finalizate cu o saptamana inainte de Craciun, iar cele de pe Siret au fost terminate in proportie de 96 - 97 la suta, ne-a declarat Madalin Mihailovici, directorul general al Administratiei Nationale Apele Romane (ANAR). Pe Ialomita mai este de lucru, pentru ca inundatiile au avut loc in septembrie. "2005 a fost un an dificil pentru ca a trebuit sa gestionam apele mari si sa refacem liniile de aparare. Pe Siret, intr-o luna de zile au fost doua viituri. Daca asteptam organizarea de licitatii, nu aveam cum sa ne aparam. Incredintarea directa a fost intemeiata, astfel ca avem lucrarile aproape finalizate cand a venit cea de-a doua viitura", ne-a mai spus Madalin Mihailovici. Pentru 2006, ANAR are alocati de la buget 1.400 miliarde de lei, iar de la Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare, in jur de 60 milioane de euro. "Acum platim tribut la lipsa investitiilor din ultimii 15 ani. Dar guvernul a inteles ca trebuie sa aloce bani", constata Mihailovici.
Tantarii au determinat crearea salbei de lacuri din nord-vestul Capitalei
Nici Bucurestiul nu a fost crutat de ape anul acesta. Cel mai mare pericol pentru Capitala a venit de la salba de lacuri din nordul Bucurestiului. O epidemie de malarie izbucnita in anii '30 i-a facut pe edilii vremii sa treaca la amenajarea raului Colentina. Mai mult o mlastina decat un rau, Colentina era un focar de tantari. Prin cheta publica, cu bani alocati de primarie si cu fonduri de la bugetul central, autoritatile incep, in 1936, ceea ce s-a numit "asanarea raului Colentina in orasul Bucuresti". Dupa mai multi ani de munca, Bucurestiul s-a imbogatit cu o "salba de lacuri", 15 la numar. "Uzinele Comunale Bucuresti au construit baraje pentru eliminarea ochiurilor de apa, pline de stuf. Albia raului a fost adancita astfel incat sa nu mai creasca vegetatie. Pe rand, au aparut lacurile Buftea, Chitila, Plumbuita, Fundeni. Pe langa lacuri au mai fost construite si amenajari piscicole", ne-a declarat Cristian Teodorescu, directorul Serviciului de Gospodarire a Apelor Ilfov. Tot ce s-a construit dupa asanarea Colentinei nu a fost schimbat. Interventiile ulterioare de indiguire sau de refacere a barajelor s-au facut pe solutiile initiale ale autoritatilor. In acest moment, salba de lacuri de baraj din lungul vaii Colentina, Straulesti, Buciumeni, Mogosoaia, Buftea, poate transporta o cantitate de apa de 40-50 de metri cubi pe secunda.