Deshidratarea poate avea urmări grave

Vasele de sânge, creierul şi pielea au de suferit din cauza consumului insuficient de apă. În cazul copiilor, toxiinfecţiile alimentare duc la o deshidratare severă, ce poate pune în pericol viaţa.

Organismul ne atenţionează atunci când are nevoie de apă prin senzaţia de sete. Uneori însă, acest mecanism dă rateuri. „La vârstnici, senzaţia de sete nu mai apare la fel de prompt. De aceea, această categorie de persoane trebuie să-şi asigure necesarul de apă, estimat la 2,5 litri pentru femei şi la 3,5 litri pentru bărbaţi, chiar dacă nu simte nevoia să se hidrateze", spune medicul specialist în nutriţie Adrian Copcea de la Centrul Medical „Asteco" din Cluj-Napoca.

Favorizează atacul cerebral

În cazul vârstnicilor, hidratarea este cu atât mai importantă cu cât mulţi dintre ei suferă de boli cardiovasculare asociate cu hipertensiune arterială şi cu o hipervâscozitate a sângelui. Dacă transpiră abundent, sângele devine şi mai vâscos, ceea ce favorizează apariţia cheagurilor, una dintre cauzele accidentelor vasculare cerebrale şi infarctului.

O altă categorie de persoane care trebuie să acorde o atenţie deosebită hidratării o reprezintă persoanele cu pietre la rinichi. „Spălarea" aparatului urinar printr-un consum adecvat de apă ajută la eliminarea calculilor şi scade riscul apariţiei unor infecţii. Alte situaţii ce impun hidratare suplimentară sunt activităţile fizice şi alăptarea. Potrivit medicului nutriţionist, efortul fizic la temperaturi de peste 30 de grade impune un consum de 2,5-3 litri de apă pe zi, suplimentar faţă de apa din alimente.

Gravă pentru copiii mici

Deshidratarea poate să apară şi în urma unor toxiinfecţii alimentare ce se manifestă prin diaree. În cazul adulţilor, consumul de apă şi administrarea de săruri minerale sub formă de pulbere sunt suficiente pentru a combate efectele deshidratării. Copiii însă pot suferi complicaţii grave, deoarece sistemul lor nervos este imatur. „Este obligatoriu ca părinţii să se prezinte la medic în cazul în care sugarii şi copiii mici au semne de toxiinfecţie, precum scaunele apoase, întrucât ei au nevoie de un tratament personalizat", atrage atenţia medicul de familie Călin Ciubotaru din Bucureşti. Dacă nu este tratată, deshidratarea poate duce chiar la pierderea stării de conştienţă şi la deces.

Oboseala, o altă urmare

Aportul insuficient de apă afectează şi aspectul pielii. Tenul lipsit de strălucire şi celulita sunt şi consecinţa acumulării de toxine. Acestea pot fi eliminate prin consumul de apă, cu ajutorul aparatului urinar şi al glandelor sudoripare. Un alt organ afectat puternic de deshidratare este creierul. Oboseala, capacitatea scăzută de concentrare şi de memorare, stările de leşin şi chiar migrenele sunt de foarte multe ori consecinţe ale deshidratării. 

2,5 litri de apă trebuie să consumăm suplimentar faţă de apa din alimente dacă facem mişcare la peste 30 de grade Celsius.

Câtă apă ar trebui să bem

Aportul de lichide poate fi asigurat prin consumul de apă şi de alimente. Consumul de alimente cu conţinut mai mare de apă, cum ar fi supele sau pepenele verde, scade necesarul de apă consumată ca atare la 1,5 - 2 litri pe zi. „O alternativă la apă sunt ceaiurile sau sucurile din fructe naturale diluate (de exemplu, limonada) şi, în mod controlat şi în absenţa contraindicaţiilor, berea. Este recomandat ca băuturile alcoolice şi cafeaua să fie consumate împreună cu un supliment de apă, pentru a contrabalansa efectul de deshidratare pe care îl au acestea", recomandă medicul nutriţio­nist Adrian Copcea.

Medicul răspunde: „Îmi curge apă din nas"

„În timpul meselor, mai exact imediat cum încep să mănânc, îmi curge apă din nas. Oricât aş încerca, nu reuşesc să înţeleg de ce mi se întâmplă acest lucru şi sincer vă spun că este foarte neplăcut. În plus, acum îmi curge nasul aproape tot timpul, ceea ce a dus la apariţia unei eczeme pe care nu am reuşit să o tratez, cu toate medicamentele prescrise de medicii de specialitate. Menţionez că, în copilărie, în jurul vârstei de 7 ani, am fost operat de polipi şi de amigdalită. Să existe oare o legătură între această intervenţie şi manifestările din prezent? Ce mă sfătuiţi să fac? Ce tratament ar fi indicat în cazul meu?" Dragomir Cristescu, Ploieşti

Dr. Cezara Danciu
medic specialist ORL Spitalul Clinic „Colţea" Bucureşti

Nu există nicio legătură între procesul de alimentaţie şi secreţia care vi se scurge din nas. Dacă spuneţi că acest lucru se întâmplă în permanenţă, trebuie să faceţi un examen al acestei secreţii. Întrebarea mea este dacă nu cumva aţi avut un accident în zona capului? Din descrierile dvs., pare a fi o rinolicvoreea, o scurgere de lichid cefalorahidian prin nas, ce apare în urma unei fistule. De aceea, trebuie să faceţi o serie de investigaţii medicale. De asemenea, operaţia de amigdale şi de vegetaţii pe care aţi făcut-o în copilărie nu are nicio legătură cu acest simptom. În ceea ce priveşte tratamentul, acesta nu poate fi stabilit decât în urma rezultatelor examenului secreţiei nazale. Sfatul meu este deci să vă adresaţi unui medic specialist ORL şi să faceţi şi un examen CT (computer tomograf).

Medicul răspunde: „Mă pot vindeca de hirsutism?"

„În urmă câţiva ani, am fost diagnosticată cu sindromul ovarelor polichistice şi am urmat un tratament cu anticoncepţionale timp de aproape opt ani. Acum însă pe faţă mi-a crescut foarte mult păr, acesta apărând chiar şi pe pomeţi şi pe frunte. Am consultat medicul endocrinolog  şi acesta mi-a recomandat epilarea facială şi continuarea tratamentului cu anticoncepţionale. În urma analizelor, testosteronul şi colesterolul au ieşit crescute. Din cauza aceasta, mă confrunt şi cu o depresie şi o retragere din viaţa socială. Există vreo soluţie de a mă vindeca, fără a mai fi nevoie să recurg la epilare?" Simona Cristian, Bucureşti

Dr. Ana Maria Mihai
medic specialist  endocrinolog Spitalul Militar Central

Hirsutismul este cauzat de un exces de hormoni androgeni. În acest caz, deseori apar implicaţii psihologice, deoarece tratamentul nu aduce întotdeauna o rezolvare rapidă şi definitivă a afecţiunii. Astfel, abia după şase luni de la începerea tratamentului cu estroprogestativ (contraceptiv) se observă o ameliorare, fiind oprită numai creşterea noilor foliculi piloşi. Totuşi, pilozitatea expusă anterior excesului de androgeni nu va dispărea doar prin tratament hormonal, fiind utilă asocierea unei metode de epilare. Este indicat să consultaţi din nou medicul endocrinolog pentru o evaluare anamnestică, clinică, hormonală şi imagistică. Acestea sunt necesare pentru a fi stabilită cauza excesului de androgeni şi tratamentul adecvat.

Aşteptăm întrebările voastre la adresa de e-mail: sanatate@adevarul.ro