Descoperirea cercetătorilor: Celulele B de memorie joacă un rol esenţial în protejarea de COVID-19 şi alte boli grave

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Varianta Omicron a SRARS-CoV-2 foto arhivă
Varianta Omicron a SRARS-CoV-2 foto arhivă

Oamenii de ştiinţă analizează rolul deosebit de important pe care unele celule le joacă în protejarea organismului în faţa bolilor grave. Totul pleacă de la cercetări legate de virusul SARS-CoV-2.

Celulele B de memorie au fost descoperite cu mai bine de jumătate de secol în urmă. Dar oamenii de ştiinţă abia încep să înţeleagă rolul crucial pe care îl joacă în protejarea oamenilor de boli grave, relatează BBC.

În octombrie 2020, o echipă de oameni de ştiinţă de la Universitatea Rockefeller din New York a lansat un proiect pentru a încerca să anticipeze care forme periculoase de Covid-19 ar putea apărea în viitor. Oamenii de ştiinţă au fost conştienţi de faptul că SARS-CoV-2 va suferi mutaţii, devenind mai contagios şi mai virulent.  

Scopul oamenilor de ştiinţă, arată BBC, a fost să creeze o versiune artificială a proteinei spike Covid-19 - proteina pe care virusul o foloseşte pentru a pătrunde în celulele noastre - care ar putea evita toate tipurile cunoscute de anticorpi de protecţie care au fost găsite în sângele supravieţuitorilor Covid-19. 

Virusologii au creat un virus pseudotip, care a fost conceput astfel încât să nu aibă suficient material genetic pentru a se replica, permiţând oamenilor de ştiinţă să-l modifice şi să înţeleagă cum se comportă fără niciun fel riscul ca acesta să scape. 

Când noul virul creat a fost testat pe sângele persoanelor care s-au vindecat de Covid-19 în 2020 şi apoi au fost vaccinaţi multe luni mai târziu, anticorpii lor au putut să se lege de virus şi să-l neutralizeze complet.

„A fost cu adevărat incredibil de văzut”, spune Michel Nussenzweig, profesor de imunologie moleculară la Universitatea Rockefeller şi unul dintre oamenii de ştiinţă implicaţi în proiect. „Unul dintre cele mai mari lucruri pe care le-am învăţat din pandemie este modul în care răspunsul sistemului nostru imunitar diferă în funcţie de faptul dacă am fost infectaţi în mod natural, vaccinaţi sau ambele.” 

Persoanele care s-au vindecat în trecut de o infecţie cu Covid-19 şi apoi au fost vaccinate, par a fi mai rezistente la noile variante, de la Delta la Omicron.

„Odată ce oamenii care au avut Covid-19 sunt vaccinaţi cu un vaccin ARNm, vedeţi că produc un răspuns de anticorpi care este de trei ori mai mare decât cei care au primit vaccinul fără infecţie anterioară”, spune Nussenzweig.

Celulele B de memorie

Dar motivul pentru care aceşti pacienţi manifestă răspunsuri atât de puternice se datorează celulelor B de memorie. Aceste celule sunt generate ca răspuns la un virus şi organismul şi-l aminteşte în cazul în care acel agent patogen revine vreodată, spun jurnaliştii BBC.

Acest lucru contează deoarece, în timp ce celulele B nu se leagă de viruşi, ele se pot transforma în celule plasmatice atunci când detectează o ameninţare. Aceste celule plasmatice produc anticorpi direcţionaţi către acelaşi antigen viral ca şi celulele lor B native. Un grup mai puţin divers de celule B înseamnă mai puţini anticorpi care ar putea fi capabili să neutralizeze virusul.

Unul dintre lucrurile pe care Covid-19 le-a ilustrat imunologilor este că persoanele care au o mai mare diversitate de celule B sunt mult mai echipate pentru a evita un nou agent patogen şi, în special, variantele în continuă evoluţie ale Covid-19. Acest lucru este influenţat de vârstă, de condiţiile de sănătate subiacente şi, de asemenea, pur şi simplu de genetică. „Toată lumea va avea un repertoriu diferit de celule B cu care răspund la orice infecţie”, spune Ali Ellebedy, profesor asociat de patologie şi imunologie la Washington University School of Medicine. „Chiar dacă aveţi fraţi, aceştia vor avea răspunsuri diferite ale celulelor B”.

Pe măsură ce îmbătrânim, răspunsul celulelor B se întâmplă două lucruri. În primul rând, organismul începe să producă o gamă mai mică de celule B, ceea ce înseamnă că există mai puţine şanse ca acestea să aibă receptori care să recunoască antigenele unui virus nou. Şi, în mod esenţial, durează mai mult pentru a se mobiliza împotriva unei ameninţări, astfel încât agenţii patogeni letali pot copleşi sistemul imunitar înainte ca acesta să se activeze. Aceşti factori sunt cei care i-au făcut pe tinerii cu afecţiuni de sănătate de bază mai vulnerabili la Covid-19.

În ultimele şase luni, Nussenzweig a studiat diferenţele subtile dintre infecţia naturală cu Covid-19 şi vaccinare. Prin izolarea a sute de celule B de memorie de la indivizi care au fost fie infectaţi, fie vaccinaţi la diferite momente, el a descoperit că infecţia naturală pare să aibă ca rezultat celule B de memorie care apoi evoluează continuu. Aceasta înseamnă că ei produc anticorpi care au şanse mai mari de a fi capabili să protejeze împotriva noilor variante ale virusului.

Revelaţia majoră pentru imunologi este că acest efect se întâmplă şi mai puternic atunci când oamenii au fost atât infectaţi, cât şi vaccinaţi (după infectare). 

Până acum se pare că vaccinurile cu ARN mesager, cum ar fi cele produse de Pfizer, Moderna şi Novartis, par să aibă cele mai bune rezultate, deşi cercetătorii încă încearcă să dezvăluie exact de ce. „Aceste vaccinuri produc un răspuns mult mai robust al celulelor B cu memorie”, spune Ellebedy. „Dacă le compari cu vaccinul antigripal ca exemplu, răspunsul este de cel puţin 10 ori mai mare”.

Wherry prezice că înţelegerea tot mai mare a celulelor B în general, prin Covid-19, ar putea aduce, de asemenea, beneficii în domeniul imunoterapiei pentru cancer. El explică că acum ştim că celulele B produc anticorpi împotriva anumitor locuri de pe tumori, în acelaşi mod în care o fac împotriva unui virus. Celulele B lucrează, de asemenea, împreună cu alţi jucători ai sistemului imunitar, cum ar fi celulele T şi celulele dendritice, pentru a crea un mediu benefic pentru atacarea acelei tumori, iar unul dintre scopurile viitoarelor imunoterapii este de a stimula interacţiunea dintre aceste celule.

„Acea mică interacţiune cu trei celule este asociată cu un rezultat mai bun pentru toate terapiile pentru cancer”, spune el. „De câte ori ţi se întâmplă asta, te descurci mai bine”.

Vă recomandăm şi: 

Nouă simptome Omicron care apar la persoanele vaccinate cu schemă completă şi două semne timpurii de infectare

Te poţi infecta de două ori într-o lună cu Omicron? Ce spun oamenii de ştiinţă

Sănătate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite