De ce răceşti mai des decât alţii

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Dacă răceşti foarte des, ai putea avea o predispoziţie genetică la infecţii respiratorii FOTO Shutterstock
Dacă răceşti foarte des, ai putea avea o predispoziţie genetică la infecţii respiratorii FOTO Shutterstock

Unele persoane nu răcesc deloc în sezonul rece, în vreme ce altele se plâng că fac de şase-şapte ori infecţii respiratorii într-o iarnă. În asemenea cazuri, de vină ar putea fi câteva greşeli legate de obiceiurile zilnice sau de alimentaţie.

Un adult răceşte, în medie, de cel mult patru ori pe an, iar un copil - de până la şase-şapte ori pe an. Fiecare episod de răceală ar trebui să dureze cel mult 10 zile. Dacă îţi curge nasul şi ai frisoane în cea mai mare parte a sezonului rece, ar trebui să ştii că de vină sunt uneori obiceiurile de zi cu zi pe care ai, iar alteori, o carenţă de nutrienţi. Nu întotdeauna putem interveni însă pentru a preveni răcelile, căci ele au şi cauze pe care nu le putem controla. Iată motivele cele mai importante ale răcelilor frecvente:

Nu dormi suficient

Somnul este esenţial pentru buna funcţionare a sistemului imunitar. În timp ce ne odihnim, organismul „fabrică“ anticorpi, în special citokine – molecule care facilitează comunicarea între celulele sistemului imunitar. În consecinţă, somnul insuficient ne face mai vulnerabili în faţa microbilor şi, implicit, a virusurilor care provoacă răceli.

Ai o carenţă de fier

Anemia feriprivă, care se instalează atunci când în organism nu există suficient fier, este încă una dintre cauzele răcelilor frecvente. Leucocitele şi neutrofilele, două tipuri de celule imunitare care luptă împotriva infecţiilor, au nevoie de acest mineral pentru a se multiplica. Dacă suspectezi că suferi de anemie, mergi la medic pentru analize de sânge şi un diagnostic cert. Administrarea de suplimente cu fier atunci când nu sunt necesare face mai multă rău decât bine. În exces, acest mioneral poate provoca greaţă, vomă, constipaţie şi pot creşte riscul de boli de inimă, potrivit unor studii.

Eşti stresat

Cortizolul, hormonul secretat de organism în situaţii de stres alăbeşte imunitatea şi creşte susceptibilitatea la bolile infecţioase, inclusiv la răceli. Pe de o parte, producţia aceloraşi citokine, celule importante ale sistemului imunitar, este sistată de cortizol, iar pe de altă parte, stresul ne împinge către o alimentaţie dezechilibrată, săracă în antioxidanţii necesari menţinerii imunităţii.

Stai prea mult în spaţii închise

Multe persoane au convingerea că frigul este principalul factor favorizant în apariţia răcelilor. Ele sunt declanşate însă de virusuri, iar concentraţia virală este mai ridicată în spaţiile închise. Unul dintre motive este că acestea sunt mai populate şi, de cele mai multe ori puţin ventilate iarna. Un altul ar fi acela că în spaţiile închise nu există razele ultraviolete care distrug o mare parte din virusurile care există în aerul exterior. Prin urmare, probabilitatea de a contracta o răceală este mai mare atunci când petrecem mult timp în spaţii închise.

Nu te speli des pe mâini

Apa şi săpunul sunt o metodă sigură de a ţine departe răcelile. În sezonul rece, ar trebui să te speli cât mai des pe mţini, mai ales dacă ai în preajmă persoane răcite. Obiectele pe care le folosiţi la comun pot fi contaminate foarte uşor cu virusuri de răceală.

Ai o predispoziţie genetică la răceli

În ultimul deceniu, oamenii de ştiinţă au publicat mai multe studii din care reiese că bagajul genetic influenţează numărul episoadelor de răceli. Receptorii celulari pe care virusurile răcelii se ataşează pentru a pătrunde în organism, poate prezenta variaţii genetice care „dictează“ o susceptibilitate mai crescută sau mai redusă la răceli.

Ai putea suferi de rinită alergică

Dacă ai tot timpul nasul înfundat, ar trebui să iei în calcul şi o eventuală rinită alergică. Răcelile, spre deosebire de rinită, se manifestă şi prin stare generală de rău, durere de cap, febră uşoară (uneori). Apoi, secreţiile nazale sunt apoase (transparente) şi abundente în cazul rinitei, iar în răceli – consistente şi verzi-gălbui. Poţi identifica rinita după câteva simptome specifice: accese de strănut, prurit (mâncărime) ocular, nazal şi/sau al cerului gurii.

Sănătate

Top articole

Partenerii noștri


Ultimele știri
Cele mai citite