Cum se tratează corect meningitele virale

0
0

Febra şi durerile de cap pot fi, în unele cazuri, simptome ale meningitei virale. Ea nu trebuie confundată cu meningita bacteriană, mai periculoasă, însă nici nu trebuie neglijată, pentru că poate da complicaţii.

Meningita este o inflamaţie a meningelui, membrană care acoperă creierul şi măduva spinării, şi poate fi cau­zată de infecţia cu bacterii, virusuri, fungi sau cu paraziţi. Enterovirusurile, precum Coxsackie şi echovirusul, prezente în mod normal în flora intestinală, sunt cel mai frecvent implicate în producerea meningitei virale.

Această afecţiune mai poate fi cauzată de virusul care produce oreionul (urlian), virusul poliomielitic, cel rujeolic, rubeolic, herpetic, varicelo-zosterian şi de adenovirusuri (microorganisme care produc mai ales infecţii respiratorii). Cei mai expuşi acestui tip de meningită sunt copiii şi persoanele tinere, iar infectarea se poate produce prin contactul cu obiecte contaminate, prin strănut sau prin tuse. În cazul virusurilor herpetice şi în cazul HIV, transmiterea se poate face prin contact sexual sau la naştere, de la mamă la făt.

Apare mai frecvent la sugari şi copii

Cele mai multe cazuri de îmbolnăvire cu meningită cauzată de enterovirusuri se întâlnesc la sugari şi la copiii mici.

La nou-născuţi, meningita dată de enterovirusuri se manifestă prin febră, erupţii cutanate, vărsături şi prin bombarea fontanelei anterioare. Este indicat tratamentul de scădere a febrei, pentru a evita apariţia convulsiilor. În afară de creşterea temperaturii, cele mai multe meningite virale sunt însoţite şi de dureri de cap şi de stare generală de slăbiciune.

Există posibilitatea vaccinării

Imunizarea prin vaccinare scade riscul de meningită virală. Astfel, au caracter profilactic vaccinarea antipolio orală (VPO) sau injectabilă (VPI), precum şi imunizarea antirujeolică-antirubeolică-antiurliană (ROR) şi cea contra varicelei.

Puncţia lombară confirmă diagnosticul

Odată identificate suspiciunile de meningită virală, medicul recomandă efectuarea unor analize pentru confirmarea diagosticului. Astfel, pe lângă testele de sânge (care includ hemoleucograma şi viteza de sedimentare a hematiilor - VSH, nivelul plasmatic al electroliţilor, al ureei şi al creatininei serice), exsudatul faringian şi probele din materiile fecale, este nevoie şi de un test specific: puncţia lombară.

Această investigaţie constă în introducerea unui ac în canalul medular pentru a se extrage lichid cefalorahidian (substanţă cu rol de protecţie a ţesutului nervos). Analiza acestui lichid indică microbul responsabil de infecţie, în funcţie de care se recomandă tratamentul.

Printre virusurile implicate în meningitele virale, se numără enterovirusurile şi cel care dă oreion.

Nu se recomandă antibioticele

Antibioticele nu sunt eficiente în meningitele virale, pentru că acestea sunt cauzate de virusuri. Tratamentul este adaptat în funcţie de virusul care a cauzat-o.

Este nevoie de repaus la pat, de aport crescut de lichide, iar printre medicamentele indicate se numără cele pentru scăderea febrei şi calmantele. În cazul meningitei herpetice, se indică terapie antivirală.

Se poate complica prin paralizie

Cele mai multe meningite virale au un prognostic bun, vindecarea producându-se în zece zile de la apariţia simptomelor. Totuşi, în unele cazuri pot surveni anumite complicaţii. Astfel, în meningita dată de virusul oreionului, în cazuri rare, pot apărea sechele precum paralizia nervilor cranieni, iar la adulţi şi la nou-născuţi, meningita cu virusuri herpetice poate da encefalită severă.

Antalgice: Meningitele virale se tratează, în general, cu medicamente care scad febra şi durerea.

Specialistul nostru
Dr. Adriana Pistol
medic primar epidemiolog Centrul de Prevenire şi de Control al Bolilor Transmisibile

Dr. Adriana Pistol

Meningitele acute sunt boli infecţioase cauzate de diverşi agenţi patogeni care determină inflamaţia membranelor care învelesc măduva spinării şi creierul. Diagnosticul de meningite acute virale, respectiv bacteriene se stabileşte prin puncţie lombară.

Meningitele virale au o evoluţie mai puţin severă şi nu au un tratament specific, ci numai unul simptomatic (antitermic, antalgic, antiinflamator, eventual anticonvulsivant). Virusurile cel mai frecvent implicate în etiologia meningitelor sunt enterovirusurile (Coxsackie, ECHO), myxovirusurile (urlian, gripal, paragripal), herpesvirusurile, adenovirusurile şi arbovirusurile.

Sănătate


Ultimele știri
Cele mai citite