Cum scǎpǎm de abuzul de antibiotice

Medicii atrag atenția asupra pericolului pe care îl reprezintǎ consumul exagerat de antibiotice şi administrarea lor incorectǎ. Ministrul Sǎnǎtǎții propune limitarea eliberǎrii acestor medicamente, în timp ce specialiştii în domeniu recomandǎ campanii de informare.

În contextul în care în România se consumǎ multe antibiotice şi dupǎ ureche, specialiştii avertizeazǎ că rezistența organismului la aceste medicamente ne-ar putea pune în pericol chiar viața.

Românii, campioni la automedicație și abuz de antibiotice

„Riscăm complicații grave, pentru că organismul nostru nu mai reacționează la tratament. S-a obișnuit cu el. Bacteriile sunt extrem de rezistente”, a declarat, pentru „Adevǎrul“, Emiliana Costiug, președintele Asociației Medicilor de Familie din Cluj.

Doctorul este de părere că abuzul de medicamente vine dintr-o lipsă de instruire și de educație medicală a populației, dar este un fenomen încurajat și de un sistem medical plin de hibe.

Iar dacă nu iau singuri antibiotice, pacienții le solicită în mod expres când ajung la doctor, ori la camera de gardă, atrage atenția Costiug.

Medicul de familie Eugen Popescu Garotescu a explicat că înainte de a lua antibiotice trebuie să știm dacă avem, într-adevăr, nevoie de ele: „Dacă un pacient are otită, amigdalită, dacă din descriere îmi dau seama că are o infecție urinară, atunci îl rog să facă un set de analize și, în funcție de rezultat, îi prescriu tratamentul adecvat. Dacă are o infecție va primi antibiotic. Dacă nu, nu. Mulți dintre ei pleacă dezamăgiți. Poate cred că doctorul e prost, însă eu sunt împăcat și liniștit că i-am tratat așa cum trebuie, nu așa cum cred ei că ar trebui”.

Medic: Organismul trebuie lăsat să lupte și singur împotriva bacteriilor

„Am avut cereri de genul dați-mi să am acolo, în casă, la nevoie. Plec în vacanță, să fiu pregătit. Există în rândul populației o anxietate pe care a dezvoltat-o legată de nevoia de a lua antibiotice. Avem impresia că acestea tratează orice, oricum și oricând, prin urmare trebuie să le avem la îndemână. Au ajuns pentru mulți un panaceu universal”, a explicat fenomenul dr. Emiliana Costiug.

Medicul susține că „organismul ar trebui lăsat să lupte și singur împotriva bacteriilor”. Să luăm de exemplu, afecțiunile respiratorii. În loc să dăm buzna la dulapul cu medicamente, mai bine ar fi să tratăm simptomele și să așteptăm ca organismul să lupte singur, să-și formeze anticorpi și să se imunizeze pe viitor”,susține Costiug.

Vina nu aparține însă în totalitate pacientului. Unii farmaciști, de exemplu, încă eliberează antibiotice fără prescripție medicală. „Le ia, acestea își produc primele efecte, simptomele dispar, iar omul are impresia că s-a vindecat. Însă, după câteva zile, durerea reapare, iar persoana respectivă o ia de la capăt cu administrarea antibioticului. De aici și până la a dezvolta rezistență nu mai este decât un pas”, a mai explicat medicul.

Rezistența la antibiotice este, așadar, strâns legată nu numai de un abuz în administrare, cât și de o administrare incorectă. „Dacă tot iei un antibiotic degeaba, măcar fă-o până la sfârșit!”, a completat și dr. Garotescu.

Acesta a amintit şi despre automedicație. „Automedicație de scară de bloc, îi spun eu. Mulți pacienți își administrează singuri tratamentele așa cum le spun vecinii de palier, cunoștințele, prietenii sau rudele”.

Există însă și persoane care cad în cealaltă extremă. „Am avut pacienți care au refuzat antibioticele. Știți cum îi conving? Printr-un exemplu foarte simplu. O banală infecție urinară, dacă nu este tratată imediat, duce la o infecție a rinichilor. De aici, în lipsa unui tratament cu antibiotic, se ajunge la insuficiență renală și mai departe la dializă. Omul trebuie să știe că antibioticele salvează vieți, că avem nevoie de ele, însă trebuie luate cu grijă și numai la recomandarea specialistului. Abuzul și automedicația ne fac rău pe termen lung”, explică dr. Garotescu.

Ce este de făcut?

România nu este singura țară care se confruntă cu această problemă, însă românii, spun specialiștii, sunt campioni în rezistență la bacterii. „Este nevoie de mai multe campanii de informare a populației și de conștientizare a pericolelor care ne pasc pe viitor. Ar trebui insistat mai mult pe educația medicală a oamenilor. Așa cum există campanii de genul beți cât mai multe lichide sau nu mâncați sărat, la fel de importantă ar fi fost și o campanie cu privire la administrarea de antibiotice”, a explicat dr. Emiliana Costiug.

Problema a fost sesizatǎ şi de ministrul Sǎnǎtǎții, Alexandru Rafila, care propune limitarea accesului la antibiotice.

„Educarea profesioniştilor trebuie să fie dublată de educarea publicului şi nu în ultimul rând, de educarea celor care eliberează antibiotice în farmacii. Sigur că antibioticele se eliberează pe bază de prescripţie. Există, să spunem, o mică portiţă”, susține Rafila.

Ministrul se referǎ la faptul cǎ farmaciştii pot sǎ elibereze antibiotice fǎrǎ rețetǎ în situații de urgențǎ.

„Pot să eliberez fără prescripţie, pentru 48 de ore, antibiotic într-o situaţie de urgenţă. Nu are cine să-ţi dea prescripţia. Sunt astfel de situaţii. (...) Ieri am discutat cu cei de la Direcţia Farmaceutică să găsim o soluţie, încât nu să excludem această posibilitate, dar să eliminăm posibilitatea ca ea să fie repetată, pentru că, dacă merge cineva la zece farmacii şi ia pentru 48 de ore antibiotic, o să aibă un tratament pentru zece zile şi să excludem această posibilitate sau să o facem oricum mult mai dificilă“, a explicat ministrul.

Oficialul a mai subliniat o problemă. „Jumătate din consumul de antibiotice la nivel global se regăsește în sectorul veterinar, nu este în medicina umană. De ce? S-a observat că introducerea antibioticelor în hrana animalelor, păsărilor, peștilor duce la o creștere mai rapidă a acestora, fără probleme. Și atunci se dau ca factori de creștere. Consumul unor astfel de produse în care au fost introduse antibiotice generează rezistență la antibiotice”. Prin urmare, spune medicul Garotescu, „ar trebui cu toții să facem un efort și să încercăm să procurăm carne de la asociații de țărani, să consumăm produse cât mai naturale și cât mai curate. Nu ar trebui să limităm consumul de carne din acest motiv, căci proteina animală ne ajută sistemul imunitar”.