Care sunt generațiile mai predispuse la cancer comparativ cu părinții și bunicii. Medic, despre avantajele în lupta cu maladia

Persoanele născute în perioada 1965-1980 sunt mai predispuse să facă o formă de cancer comparativ cu generațiile anterioare, arată studii recente. Veștile bune sunt legate, în schimb, de posibilitatea depistării cancerelor în stadii incipiente și de tratarea lor.

Incidența cancerelor crește, crește și arsenalul de luptă împotriva bolii FOTO: arhiva

Experții atrag atenția, în urma multiplelor studii efectuate, că datele indică o creștere a incidenței cancerelor la persoanele sub 50 ani, în diverse țări. Într-unul dintre studii, publicat în revista JAMA Network Open de către epidemiologi americani de la Institutul Național de Cancer din Rockville, Maryland, după ce s-au corelat date colectate de la 3,8 milioane de persoane diagnosticate cu cancer, s-a comparat incidența între generații și s-au realizat  proiecții statistice pentru cei născuți în generația X la vârsta de 60 de ani, s-a constatat o creștere a numărului de cazuri de cancer în comparație cu predecesorii lor.

Când vorbim de tipuri de cancer, datele arată că femeile din generația X, de exemplu, sunt mai predispuse să dezvolte cancer de tiroidă, de rinichi, de colon și rect, de uter, de pancreas, de ovar, limfom non-Hodgkin și leucemie, comparativ cu părinții din generația boom. Pentru ele este în schimb mai mic riscul de a dezvolta cancer pulmonar și cancer de col uterin. În cazul bărbaților din generația X, în creștere este incidența cancerelor de tiroidă, rinichi, prostată, colon și rect, în timp ce rata neoplasmelor de plămâni, ficat, vezică biliară și a limfomului non-Hodgkin scade.

O posibilă explicație pentru ce li se întâmplă persoanelor din generația X, iar trendul, cel mai probabil, sunt de părere medicii, se va păstra și în cazul generațiilor născute după 1980, este îmbătrânirea prematură. Astfel s-a ajuns la creșterea numărului de cancere la pacienții tineri.

O altă provocare este îmbătrânirea generală a populației, care și aceasta va contribui la creșterea numărului de cazuri de cancer, având în vedere că aceste afecțiuni sunt și mai frecvente după 65 ani.

Statisticile mai spun că poluarea, în special poluarea aerului, ar fi responsabilă de 5% dintre cancere. Cifrele ar ajunge chiar la 10% în cele mai populate zone.

„Au apărut tratamentele target. Tragi exact la țintă, omori exact celula canceroasă”

Vestea bună, spune dr. Marius Căprar, medic primar recuperare, medicină fizică și balneologie, este că cercetarea evoluează la rândul său, iar neoplasmul nu mai este privit astăzi ca un diagnostic fatal.

„În America, boala oncologică, neoplasmul, nu mai e privit ca o boală fatală, care să-ți dea o anxietate deosebită. Se tratează, au apărut tratamentele target. Tragi exact la țintă, omori exact celula canceroasă și pacientul se poate reinsera socio-profesional”, explică medicul.

Până ca în toate țările să se ajungă acolo, pacienții oncologici tratați în prezent au nevoie de recuperare medicală, iar acest segment este în mare suferință în România.

„Problema este că toți, aproape toți, rămân cu probleme de polineuropatie după citostatice, probleme psihosomatice, chiar unele elemente psihice foarte serioase. Recuperarea lor necesită o abordare multidiciplinară și la noi nu s-a dezvoltat deloc. În România nici nu există o secție cu profil de reabilitare oncologică. Nici în sistemul de stat și nici privat”, atrage atenția dr. Căprar.

Și chiar dacă lucrurile se mișcă încet în România, progresele realizate pe plan mondial în domeniul oncologic vor ajunge, în cele din urmă, și la noi.

Se fac deja pași în domeniul screening-ului, de exemplu.

„Nota bene este că sunt metode de screening, avem metode de screening medical în care putem să depistăm un cancer din stadiu incipient, din stadiul în care se poate trata mult mai ușor, ca să nu ajungă un stadiu de chirurgie oncologică și uneori nici măcar de chimioterapie”, adaugă medicul. Un astfel de aparat, care în această perioadă trece prin procedura de brevetare, ar urma să ajungă la Oradea nu peste multă vreme. Este un aparat asemănător ecografului, care folosește o tehnologie bazată pe ultrasunete și care va permite screening-ul în cancerul mamar. Aparatul poate fi transportat ușor și instalat și are avantajul că în cinci minute poate oferi un răspuns cu privire la natura unui nodul, fără riscurile iradierii la care sunt supuse astăzi pacientele cărora li se recomandă mamografia.

Pentru ca pacienții să și ajungă să beneficieze de aceste metode avansate de screening, crede medicul, de ajutor ar putea fi caravanele, având în vedere că foarte puțini români fac controale de rutină.

„Singura soluție ar fi să se reintroducă caravanele acestea, care să ajungă în localități așa cum se ajungea atunci când depistau TBC-ul cu caravana Rx”, mai spune medicul.  

Factorii de risc pe care i-am putea controla, dar nu o facem

Tot studiile leagă incidența în creștere a cancerelor și de stilul diferit de viață pe care îl ducem, comparataiv cu părinții și bunicii noștri. Deși ne-ar sta în putere să schimbăm o parte din lucrurile care ne conduc nu doar către cancere, ci și către alte boli grave, pentru că și alte afecțiuni grave se manifestă la vârste din ce în ce mai tinere, după cum avertizează medicii, nu o facem.

Consumăm, spune medicul, excesiv alimente procesate, produse vegetale tratate cu pesticide și insecticide, trăim în medii poluate, copiii noștri nu mai mănâncă alimente produse în gospodărie pentru că îi obișnuim de mici cu gustul alimentelor din supermaket etc..  

„Noi n-o să putem lupta cu schimbarea obiceiurilor alimentare, a factorilor de mediu, nu mai vorbesc de stres și viața online, pentru că ei nu socializează, ei sunt într-un univers paralel. Toate acestea sigur că duc la mărirea incidenței cancerelor pe toate laturile, de la tiroidian, la pancreatic, intestinal, renal, prostatic. Explicațiile sunt multiple de ce generația X este așa de sensibilă, dar să știți că nu numai în patologia oncologică e așa sensibilă această generație, ci și în cea vasculară. Noi ne confruntăm cu pacienți tineri cu accident vascular cerebral, așa-zise accidente cripto-genetice, nu le găsești cauza”, mai adaugă medicul Marius Căprar.

Procesul de degradare, din păcate, va continua, crede medicul, pentru că la cauzele deja enumerate se adaugă și altele pe care nu facem niciun efort să le combatem.

„Pentru  a avea o minte și un corp sănătos, în afară de o alimentație sănătoasă trebuie un climat familial adecvat – nu prea mai sunt, o informare cât de cât, la nivel de citit o carte, nu de online, doar cu imagini și lucruri care parazitează și dau dependența de tabletă care le hipotrofiază creierul. Și lipsa mișcării, lipsa de exercițiu fizic care să le dea cât de cât o sănătate musculo-ligamentară și musculară adecvată. Plus obezitatea la copii, care este un fenomen alarmant”, completează dr. Căprar.