Depozitele de legume promise producătorilor români, în așteptarea banilor. Proiectele pot începe în primăvară, dar finanțarea lipsește
0Promise deja de peste doi ani, centrele de colectare-depozitare-distribuție legume revin în discuțiile publice. Directorul Casei Unirea le-a prezentat legumicultorilor date noi despre proiectele în care puțini fermieri mai cred.
S-a vorbit din nou despre depozitele pe care statul, prin Casa Unirea, a promis să le construiască în marile bazine legumicole ale țării și să rezolve, astfel, una dintre marile probleme pe care le au producătorii: desfacerea.
Directorul Casei Unirea, Victor Ionuț Radu, prezent la Slatina, la o manifestare organizată de Sindicatul Producătorilor Olt la care au participat zeci de legumicultori din mai multe județe cu tradiție în producerea de legume, a precizat că proiectul pentru construirea primelor depozite, acum denumite centre logistice de colectare-depozitare-distribuție, se află foarte aproape de faza începerii construcției.
Primele cinci centre: în Olt, Dolj, Giurgiu, Brăila și Mureș
„Suntem în stadiu avansat cu preluarea terenurilor și odată ce finanțarea va veni, putem să demarăm construcția acestor centre logistice care au capacități de stocare pe perioade de până la 60 de zile, astfel încât să putem atenua șocul prețurilor mici. Putem introduce cantități însemnate de tomate când sunt 2,5-3 lei /kg și le putem valorifica și în interesul producătorilor când prețurile sunt mai ridicate. Totodată, avem capacități de congelare rapidă, de coacere, linii de sortare-ambalare, totul este definitivat, se întinde pe o suprafață extinsă, discutăm de aproximativ 1 hectar. Aceste depozite sunt independente energetic, avem și capacități de distribuție”, a precizat directorul Victor Radu.
În total, conform noii strategii, vor fi realizate 15 astfel de centre logistice, însă într-o primă etapă se va începe cu cinci, amplasate în județele: Olt, Dolj, Giurgiu, Brăila și Mureș. Demersurile pentru stabilirea amplasamentelor au început cu mai bine de doi ani în urmă, însă nu în toate cazurile lucrurile au rămas bătute în cuie, în anumite situații statutul juridic al terenului sau structura acestuia nu au permis, a precizat Radu.
„Știu că în piață sună bine acele lozinci, dar mai avem până acolo”
Comparativ cu planul enunțat inițial, și modalitatea de lucru a suferit schimbări. Dacă s-a vorbit mult despre crearea unei rețele de magazine proprii – iar unele chiar au fost înființate, generând pierderi -, acum strategia este de a coopta marile rețele de retail pentru preluarea produselor de la producătorii români.
„Știu că în piață sună mai bine acele lozinci prin care ar trebui să avem propriile noastre rețele, propriile noastre magazine. Mai avem mult până atunci și sunt adeptul pașilor mărunți, dar solizi. Și în sensul acesta eu văd esențială colaborarea cu retailerii din România, pentru că ei știu foarte bine să vândă, iar noi, și cu ajutorul partenerilor, știm foarte bine să producem. Și atunci ar fi foarte bine ca noi să ne focusăm pe activitatea de producție, iar retailerii să ne ajute cu tot ceea ce înseamnă valorificare”, le-a spus Victor Radu fermierilor.
Legumicultorii vor produce având la bază negocierile cu marile lanțuri de supermarketuri care vor prelua producția, iar strategia este ca din fiecare specie de legume să se cultive unul – maximum doi hibrizi, legumele urmând să fie pregătite pentru comercializare în ambalaje unice și sub rigorile controlului calității și al trasabilității, a mai precizat Radu. „E suficient cât a suferit producătorul român de-a lungul timpului, adresându-i-se în nenumărate rânduri etichete greșite, cum că nu știe să producă, produce dezorganizat sau nu produce de calitate. Eu contrazic. Sunt și eu fermier activ, am și acum legume în solariile mele, sunt convins că la fel procedați și dumneavoastră. Dar am o sugestie: să vă organizați în cooperative, pentru că marea problemă a producătorului este lipsa de organizare și nu dorința de muncă sau capacitatea la efort. Organizarea în cooperative va fi acel mod de lucru care va ușura responsabilitatea noastră, ca societate națională în intermedierea de produse agricole, spre lanțul de mari magazine din țară”, a mai spus Radu. Concret, producătorii vor intra în relație contractuală prin intermediul cooperativei, iar reprezentanții acestor cooperative vor putea participa, alături de reprezentanții Casei Unirea, la negocieri cu marii retaileri.
Casa Unirea ar urma să furnizeze de asemenea servicii de consultanță și s-ar putea implica și în negocierea valorii pentru autorizarea puțurilor, la acest moment pentru legumicultori autorizarea acestor puțuri fiind și aceasta o problemă majoră.
„Casa Unirea, prin strategia pe care am conturat-o, va oferi asistență tehnică, va lucra și cu colaboratori pe input-uri astfel încât să ne asigurăm că producem cu randamentul cel mai ridicat, pentru că astăzi, că ne place sau nu, în piață funcționăm într-o concurență foarte dinamică, lupta este foarte acerbă. Și atunci trebuie să maximizăm șansele pentru profit, pentru că eu știu că pentru mulți producători, ca și pentru mine, agricultura este o pasiune, dar la final trebuie văzută ca un business”, a mai spus Radu.
Finanțarea, variabila care ar putea întârzia proiectul
Construcția primelor cinci depozite ar trebui să demareze cel mai târziu în primăvara anului viitor. Lipsește însă la acest moment elementul cel mai important: finanțarea.
Fiecare depozit va costa între 5 și 7 milioane de euro, în funcție de aparatura din dotare. Deși există un proiect unic pentru depozite, acestea ar putea fi în cele din urmă adaptate pentru a răspunde nevoilor producătorilor din zonă.
„Acolo unde considerăm că este necesar, le putem adapta la producătorii din zona. Și dacă discutăm despre Matca - Galați, unde știm că preponderent se produc castraveți, sigur că poate suferi o adaptare a liniei de sortare-ambalare pentru specia castraveți. În Olt se cultivă cam din toate speciile de legume. Dacă discutăm de zona Lungulețu - Dâmbovița, unde preponderent se cultivă cartofi, ceapă, morcovi, atunci, repet, acea linie poate suferi adaptări. Dar, în general, capacitatea maximă de stocare este aceeași, tehnologiile sunt aceleași, adică putem păstra produsele într-o stare de fresh pentru un număr îndelungat de zile”, a precizat directorul Casei Unirea, pentru „Adevărul”.
Se încarcă comentariile...
