Autosugestia, paşi înainte sau un mare pas pe loc?

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Pentru unele persoane, a se „monta“ că sunt în stare să facă un lucru atunci când ele simt contrariul poate avea efect distructiv pe termen lung. O „unealtă“ care ne ajută să ne relaxăm şi să ne păstrăm controlul, autosugestia ajunge să fie supralicitată. Pentru a da rezultate, trebuie adaptată nevoilor fiecăruia.

Ce se întâmplă atunci când ai îndoieli că poţi face un lucru şi cineva din exterior îţi spune „Am încredere în tine, ştiu că poţi"? Cel mai probabil, te vei simţi anxios, ca şi cum o presiune suplimentară ţi se aşază pe umeri. Cam acelaşi lucru păţim atunci când folosim autosugestia pentru a ne creşte moralul: „Pot!", „Voi reuşi!". Este ceea ce cărţile de automotivare nu iau în calcul atunci când ne dau sfatul bun de-a ne folosi întregul potenţial prin metoda mai puţin bună de a ne autosugestiona.

„Avem nevoie de autosugestie pentru că nu suntem siguri de ceva. Ea are efect pe termen scurt, pentru că mă ajută să mă liniştesc, dar pe termen lung este distructivă, pentru că îmi conservă îndoiala. Din acest motiv, în cazul persoanelor care nu sunt sigure pe ele, care nu se cunosc suficient de bine, duce la blocaj", explică psihologul Bogdana Bursuc, de la Centrul Mind Institute din Bucureşti. Potrivit psihologului, autosugestia  este un instrument periculos pentru sănătatea mentală pentru că este invalidant: simt că nu pot, dar îmi spun că pot, deci îmi dau singur un feedback negativ, cum că este greşit să simt că nu pot.

Automotivarea funcţionează altfel

În locul autosugestiei folosite artificial, este mult mai util să ne cunoaştem pe noi înşine, să aflăm care sunt calităţile, nevoile şi valorile noastre. Acest pas este obligatoriu pentru dezvoltarea personală, ducând la o automotivare firească. „Spre deosebire de autosugestie, care este mai degrabă un instrument de asigurare emoţională, automotivarea este un efect. Suntem motivaţi să facem ceva dacă ne simţim capabili şi dacă simţim că avem beneficii de pe urma acelei acţiuni", completează Bogdana Bursuc. A nu se înţelege însă că autosugestia are doar părţi negative.

Care sunt părţile ei pozitive?

Autosugestia este utilă pentru relaxare şi pentru a ne menţine autocontrolul. Iar psihologii apelează la sugestie pentru a ajunge în subconştient, prin metoda hipnozei. „Putem aplica autosugestia în scop terapeutic. Ne ajută, de exemplu, să ne relaxăm după o zi agitată - ne imaginăm că ne aflăm într-un loc unde ne simţim bine -, să ieşim dintr-un conflict - «Sunt calm» - sau să eliminăm unele deprinderi negative, cum ar fi consumul de alcool", explică psihologul Laura M. Ştefan, specializată în hipnoză clinică.

Şi efectul placebo se explică parţial prin puterea autosugestiei. Studii realizate la Harvard au arătat că persoanele bolnave de astm care iau medicamente inerte (zahăr) declară că respiră mai bine, deşi măsurătorile de spirometrie nu arată vreo îmbunătăţire a funcţiei plămânului. Mai mult, pacienţi cu colon iritabil au luat pastile placebo în deplină cunoştinţă de cauză (din sticluţe pe care scria Placebo) şi s-au simţit mai bine decât cei care nu au luat astfel de „medicamente".

„Pot?" sau „Pot!"

Persoanele care se întreabă dacă pot duce  îndeplini o sarcină obţin rezultate mai bune decât cele care-şi spun că vor reuşi, arată un studiu realizat la Universitatea „Southern Mississippi" din SUA . Întrebarea „Pot face asta?" ne ajută mai mult decât simpla afirmaţie. Ea reprezintă o provocare pe care creierul o percepe ca atare, găsind în realizarea ei o plăcere şi o împlinire personală.

Recomandări editoriale: lecturi motivaţionale de succes

Bestsellerul „Puterea magică a gândului", apărut la Editura Curtea Veche, l-a făcut celebru pe David J. Schwartz şi a ajutat milioane de oameni să-şi îmbunătăţească viaţa. „Paşii simpli pe care i-am enunţat aici nu sunt teorii nepuse în practică. Nu sunt doar presupunerile şi părerile unui singur om. Sunt modalităţi verificate de abordare a unor situaţii de viaţă", spune autorul. Preţ: 28 lei

image

Cercetările recente afirmă că nu ne folosim nici măcar 10% din capacităţile intelectuale reale. „Resursele nebănuite", apărută la Editura Amaltea, explorează şi analizează cele patru elemente de bază ale concepţiei autorului, Robert K. Cooper: Încrederea, Energia, Vizionarismul şi Îndrăzneala. Cartea ne aminteşte că avem un potenţial ascuns şi un destin pe care trebuie să-l trăim, întrucât nimeni nu-l poate trăi în locul nostru. Preţ: 25 lei

image
Sănătate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite