Zeci de mii de români au învins dependența de jocuri de noroc. Șeful ONJN explică mecanismul care îi protejează

În ultimele cinci luni, președintele Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN), Vlad-Cristian Soare, a reformat complet sistemul de autoexcludere, prin care jucătorii pot cere întreruperea accesului la jocurile de noroc. Această măsură are rolul de a proteja sănătatea emoțională, financiară și socială a persoanelor vulnerabile.

Zeci de mii de români și-au depășit dependența de jocurile de noroc FOTO: Arhivă

Vlad-Cristian Soare a preluat mandatul de președinte al ONJN în urmă cu cinci luni, într-un context în care instituția avea o imagine publică fragilă și numeroase nemulțumiri legate de eficiența mecanismului de protecție a jucătorilor. Soare a detaliat măsurile pe care le-a luat pentru a transforma autoexcluderea într-un instrument funcțional și securizat.

„Unul dintre cele mai importante proiecte ale mandatului meu, care a început în 25 aprilie 2025, este și rămâne mecanismul de autoexcludere. Când am preluat conducerea ONJN, acest sistem era practic inexistent: aveam zeci de mii de cereri blocate, o bază de date gestionată în tabele Excel și un mecanism care nu oferea protecție reală jucătorilor. Am pornit de la zero și, în doar câteva luni, am reușit să transformăm autoexcluderea într-un instrument funcțional, securizat și accesibil”, a explicat președintele ONJN, pentru Gândul.

Astăzi, baza de date este unică și criptată, funcționează în timp real, iar o aplicație web modernă va fi lansată în noiembrie 2025. Un proiect amplu, aflat în curs de achiziție, va integra tehnologii KYC și interacțiune digitală directă, ridicând standardele la nivel european.

De la haos la un sistem funcțional

La preluarea mandatului, existau peste 30.000 de cereri de autoexcludere neprocesate și o bază de date în tabele Excel, cu dubluri și fără verificări. „Practic, mecanismul de protecție nu funcționa. În fața acestei situații critice, am decis implementarea unui plan în trei etape: o soluție de avarie, soluția pe termen mediu și un sistem informatic modern, integrat”, a explicat Vlad-Cristian Soare.

Etapa de avarie a constat în crearea unei baze de date online, criptate, care elimină riscul de abuzuri și circulația tabelelor Excel. Etapa pe termen mediu implică lansarea unei aplicații web dedicate, cu interogări prin API și mutarea sistemului în Cloud-ul Guvernamental Privat, în octombrie 2025. Sistemul informatic modern, aflat în procedură de achiziție publică, va include formulare inteligente și mecanisme KYC pentru o autoexcludere ușoară și sigură.

Astfel, numărul persoanelor autoexcluse este acum de 37.317, în timp ce 2.586 și-au retras consimțământul.

Protecția datelor și verificarea identității, priorități majore

O problemă gravă în trecut a fost transmiterea datelor personale ale jucătorilor autoexcluși către operatori sub formă de tabele Excel, fără protecție. „Din această cauză, liste cu persoane autoexcluse au circulat pe grupuri de jucători sau de avocați. Am eliminat complet această practică și am introdus un sistem criptat, accesibil punctual, care protejează datele și identitatea jucătorilor”, a precizat Soare.

Prin Ordinul nr. 79/2025, depunerea cererilor de renunțare la autoexcludere prin intermediul organizatorilor a fost interzisă. Astfel, retragerea consimțământului se poate face doar fizic, la sediul ONJN, electronic cu semnătură calificată sau prin declarație notarială/avocat. Președintele ONJN susține, totodată, introducerea unei perioade de „cool-off” pentru ca jucătorii să poată reflecta înainte de a-și modifica decizia.

Uniformizarea procedurilor între retail și online

Vlad-Cristian Soare explică diferențele legislative care creează confuzie: în retail, cererea de autoexcludere produce efecte centralizate, pe când în online, fiecare platformă are propria bază de date. „Pentru a fi complet protejat, jucătorul trebuie să se autoexcludă și la ONJN, și pe fiecare platformă online. Această dublă procedură creează confuzie și nemulțumiri”, spune Soare.

El a inițiat un amendament la proiectul legislativ L94/2025, adoptat deja de Senat, prin care autoexcluderea va fi un mecanism unic, unitar, aplicabil atât pentru retail, cât și pentru online, gestionat printr-o bază centralizată la ONJN.

Sancțiuni și digitalizare

Președintele ONJN subliniază că mecanismul de autoexcludere nu funcționează dacă nu este respectat de operatori. În ultimele cinci luni, au fost aplicate 101 sancțiuni contravenționale, cu 5.000 de acte de control, confiscarea a 140 de aparate de joc, amenzi de peste 4 milioane lei, 28 de licențe revocate și trei platforme online suspendate.

Totodată, ONJN derulează proiecte majore de digitalizare: registru public al mijloacelor de joc cu hartă interactivă și coduri QR, digitalizarea proceselor interne, sistem informatic de monitorizare online și land-based și consolidarea listei negre pentru combaterea pieței ilegale. În paralel, fondurile colectate vor fi utilizate pentru programe de responsabilitate socială și campanii de prevenție.

„Aceste proiecte fac parte dintr-o strategie mai amplă prin care ONJN devine nu doar un colector de taxe, ci o instituție modernă, digitală și activ implicată în protecția jucătorilor”, a concluzionat Vlad-Cristian Soare.