Exclusiv Vulnerabilitățile critice arătate de România în fața Rusiei. Avertismentul dur și întrebările incomode puse de un profesor de la Oxford
0Politologul Corneliu Bjola, profesor la Universitatea Oxford, avertizează, într-un interviu pentru „Adevărul”, asupra vulnerabilităților demonstrate de instituții-cheie ale statului român. În lipsa acțiunii și a măsurilor ferme, România riscă să fie compromisă total.
Profesor de diplomație la Universitatea Oxford și director la Oxford Digital Diplomacy Research Group, Corneliu Bjola arată cu degetul spre instituțiile statului care ar fi trebuit să contracareze acțiunilor subversive ale Federației Ruse și ale oricărei puteri ostile. În schimb, rezultatul se știe. Serviciile de intelligence ale României au intervenit tardiv în timpul alegerilor prezidențiale, iar ulterior Curtea Constituțională a României (CCR) a fost nevoită să intervină și să anuleze scrutinul. În acest fel, CCR a fost expusă, iar decizia luată chiar într-un moment în care mai mulți alegători din străinătate își exercitau dreptul de vot a stârnit pe bună dreptate o adevărată furtună și numeroase critici.
Cazul angajatei SRI care a furat fondurile operative pentru „iubitul” cunoscut pe internet
În plan secundar, într-un moment în care ecourile anulării alegerilor nici nu s-au stins încă, în presă a răzbătut informația că unul dintre angajații Serviciului Român de Informații a furat aproape un milion de lei de lei din fondurile operative și i-a trimis unui bărbat cunoscut pe Instagram a adus din nou în discuție profesionalismul și modul în care angajații serviciilor de intelligence își fac treaba. Iar faptul că, potrivit Libertatea, nu a fost vorba de un angajat oarecare, ci de un ofițer cu grad de locotenent-colonel, nu a făcut decât să ridice și mai multe semne de întrebare.
Ca și cum nu ar fi suficient, în loc să fie anunțate măsuri ferme, iar vinovații să își asume măcar propriile greșeli, în proiectul de buget de stat pe 2025, pus în dezbatere publică de Ministerul Finanțelor, este prevăzută alocarea unor sume mai mari pentru serviciile secrete, comparativ cu anul trecut. Asta în timp ce alte domenii cheie precum Educația și Sănătatea sunt din nou trecute cu vederea.
Întrebări incomode pentru serviciile de intelligence
Profesorul Corneliu Bjola ridică problema vulnerabilității arătate chiar de instituțiile-cheie ale statului care ar fi trebuit să fie capabile să contracareze încă din start orice ingerințe externe în România.
„Cazul angajatei SRI care a deturnat 915.000 de lei din fondurile operative și i-a transferat „iubitului” cunoscut pe Instagram a atras atenția publicului în ultimele zile. Sumele, destinate operațiunilor secrete, au fost virate în conturi din Turcia, iar gestionarea lor era responsabilitatea acestei persoane, în baza unor rapoarte aprobate de conducerea SRI. Incidentul s-a produs in 2023, dar a devenit public acum, într-un context deosebit de sensibil, marcat de o criză politică profundă, agravată de un atac hibrid rusesc care a dus la anularea alegerilor prezidențiale. Vulnerabilitatea instituțiilor-cheie ale statului într-un astfel de moment ridică întrebări incomode despre pregătirea structurilor de intelligence. O persoană care gestionează fonduri operative trebuie să respecte standarde înalte de integritate și profesionalism, iar un astfel de eșec sugerează posibile deficiențe la nivel instituțional, de la selecția și pregătirea personalului până la mecanismele de supraveghere și prevenție a riscurilor”, spune Bjola.
Întrebări fără răspuns
În opinia lui, problema ridicată de acest caz are două dimensiuni majore. Expertul se întreabă cât de eficiente sunt procesele de instruire și monitorizare din cadrul instituției
„În primul rând, faptul că o angajată cu aproape 25 de ani de experiență într-un serviciu de intelligence a devenit victima unei scheme de escrocherie este alarmant. Metodele de manipulare emoțională, precum „metoda Brad Pitt”, au devenit tot mai frecvente în ultimii ani, vizând în special persoane vulnerabile. Acest tip de escrocherie, care presupune crearea unei identități false pentru a câștiga încrederea victimei și a o determina să transfere sume mari de bani, nu este doar o problemă individuală, ci una cu implicații mai largi. Dacă o astfel de manipulare poate afecta un ofițer cu acces la resurse operative, acest lucru ridică semne de întrebare serioase asupra proceselor de instruire și monitorizare din cadrul instituției. În al doilea rând, gravitatea cazului nu se limitează la dimensiunea umană, ci se extinde asupra riscurilor sistemice. Persoana implicată nu deținea o funcție minoră, ci gestiona fonduri operative, ceea ce înseamnă că avea acces la informații cel puțin despre magnitudinea și frecvența unor operațiuni confidențiale”, mai spune el.
Deși, oficial, nu există indicii că acest incident ar fi compromis misiuni strategice, asemenea vulnerabilități pot fi exploatate de actori străini, avertizează reputatul profesor. Iar aici apar noi semne de întrebare.
„România, ca stat expus amenințărilor hibride, trebuie să trateze cu maximă seriozitate astfel de breșe și să își consolideze măsurile de protecție împotriva manipulărilor externe”, e mesajul profesorului român de la Oxford.
Nu suntem capabili să învățăm nimic din lecțiile istoriei
Vulnerabilitățile arătate de instituțiile românești sunt cu atât mai greu de acceptat și de înțeles cu cât existau suficiente informații privind modurile în care acționează forțele externe interesate să destabilizeze. România ar fi putut învăța și din experiența altor țări care au fost afectate în trecut de acțiunile Rusiei sau ale aliaților săi, începând cu perioada Războiului Rece și până în prezent.
„Știm din istoria Războiului Rece numeroase exemple despre modul în care astfel de metode au fost folosite pentru a compromite instituții-cheie occidentale. Un caz bine documentat este cel al agenților Stasi, poliția secretă a Germaniei de Est, care au folosit manipularea emoțională pentru a infiltra instituții strategice din Germania de Vest. În cartea sa Stasi: The Untold Story of the East German Secret Police, John O. Koehler descrie cum așa-numiții „Romeo” – agenți special antrenați – seduceau femei aflate în poziții administrative importante pentru a obține acces la informații sensibile. Aceste operațiuni au avut un impact semnificativ, facilitând colectarea de informații clasificate din cadrul ministerelor și structurilor administrative ale Germaniei de Vest, inclusiv la Bonn și NATO”, adaugă profesorul.
Rusia, încă de pe vremea defunctei URSS, a folosit cu succes agenți antrenați special pentru a seduce importanți politicieni și ofițeri occidentali. Ca și continuatoare a fostei URSS, ar fi ușor de presupus că Federația Rusă continuă această „tradiție”.
„Uniunea Sovietică, la rândul său, a utilizat agenți de sex feminin, cunoscuți sub denumirea de „rândunele” (swallows), pentru a seduce și recruta diplomați, politicieni și ofițeri militari occidentali, obținând astfel informații strategice. The Mitrokhin Archive, o lucrare bazată pe documentele extrase clandestin din arhivele KGB de Vasili Mitrokhin, detaliază impactul acestor operațiuni asupra serviciilor occidentale de intelligence. Mai recent, cazul Mariei Butina, arestată de FBI în 2018, ilustrează adaptarea acestor tehnici la realitățile contemporane. Butina a reușit să pătrundă într-o rețea extinsă de persoane influente din SUA, câștigându-le încrederea prin conexiuni personale și manipulare emoțională. Acuzată de conspirație pentru a acționa ca agent al unui guvern străin fără a se înregistra, cazul său demonstrează că astfel de metode rămân o amenințare activă, nu doar relicve ale Războiului Rece”, subliniază expertul.
Riscăm să ne expunem unor vulnerabilități cu grave consecințe
În acest context, România nu își poate permite să ignore riscurile asociate cu infiltrarea și manipularea personalului din structurile sale esențiale, susține Corneliu Bjola.
„Deși cazul angajatei SRI pare, la prima vedere, o simplă schemă financiară izolată, sa speram că nu vom fi puși în situatia ca, peste câteva luni, să descoperim că situația este mult mai gravă, pe modelul cazurilor prezentate anterior. Dacă se confirmă o astfel de ipoteză, întrebările despre capacitatea serviciilor de intelligence de a-și proteja resursele și personalul vor deveni inevitabile. Un asemenea incident trebuie să fie tratat cu maximă seriozitate și analizat cu prioritate în cadrul Comisiei parlamentare de supraveghere a serviciilor de informații. O discuție detaliată, care să includă atât aspectele legate de vulnerabilitățile umane, cât și cele privind procesele instituționale, ar putea contribui semnificativ la evitarea unor breșe similare în viitor”, punctează reputatul profesor.
E ceasul al 12-lea, iar instituțiile statului, în frunte cu serviciile de intelligence, nu mai au niciun fel de scuze dacă vor capota din nou. Este și timpul măsurilor ferme, care să prevină o nouă comprimitere, evidențiază profesorul Bjola. Orice noi ezitări ar fi ca o invitație la acțiune pentru serviciile de intelligence ale Federației Ruse și nu numai.
„Într-o periodă geopolitică extrem de complicată, în care operațiunile hibride și de influență se diversifică și devin tot mai rafinate, România nu poate să ignore necesitatea consolidării imediate a protecției resurselor strategice și a personalului său de intelligence. Lipsa unei reacții ferme și imediate ar pune sub semnul întrebării nu doar funcționarea internă a acestor instituții, ci și încrederea publicului în capacitatea lor de a contracara amenințările complexe din ce în ce mai prezente. Fără măsuri clare, coordonate și prompte, statul riscă să se expună unor vulnerabilități care ar putea avea consecințe greu de remediat. Acest caz este un test al capacității serviciilor de informatii de a preveni și gestiona astfel de amenințări. Orice ezitare ar trimite un semnal periculos adversarilor”, conchide profesorul Corneliu Bjola.
Se încarcă comentariile...
