VIDEO Fusbalul, un sport dincolo de ''învârtitul aiurea al tijelor''

Fotbalul de masă sau fusbalul, cum îi spun iubitorii de la noi, a luat amploare şi în România în ultimii ani. Deşi fusbalul din România este recunoscut la nivel internaţional, în ţară el nu se  bucură de sprijin din partea autorităţilor. Din cauza lipsei de fonduri, jucătorii români nu au putut participa, weekend-ul trecut,la Cupa Mondială şi turneul World Championships (echivalentul Champions League în fusbal), org

Bogdan Pănoiu, preşedintele Asociaţiei Sportive „Academia Fotbal de Masă”, a vorbit pentru adevarul.ro despre acest sport şi problemele pe care le întâmpină.

Bogdan Pănoiu îşi aminteşte că s-a apucat de fusbal în urmă cu 8 –9 ani. „Era un club de biliard în Regie unde exista şi o masă de fotbal de masă. După un an, doi, masa s-a stricat şi a dispărut dintr-o dată. Acolo era un circuit închis, jucau numai străini - greci, arabi- care aveau şi mese acasă. Eram singurul român care s-a infiltrat în grupul lor. În România nu era aşa de bine cunoscut, eu am învăţat de la ei care jucau foarte bine”.

Primele campionate de fotbal de masă în România, în 2005

Neexistând niciun distribuitor de mese de fusbal în România, Bogdan s-a hotărât să ia iniţiativă dupa ce s-a sfătuit împreună cu un prieten francez care juca în Campionatul Naţional de Fotbal de Masă al Franţei.

„În 2005 am adus primele mese Bonzini şi am organizat primele campionate”, afirmă Bogdan, absolvent de ASE, care a renunţat atunci la lecţiile de engleză pe care le susţinea în şcolile particulare şi la jobul sau într-o companie de telecomunicaţii şi IT. De atunci, el s-a dedicat în totalitate fotbalului de masă.

Un an mai târziu, în 2006, a fost creată Asociaţia Sportivă „Academia Fotbal de Masă”, sub conducerea lui Bogdan Pănoiu. Asociaţia a obţinut afilierea la Federaţia Internaţională de Fotbal de Masă (International Table Soccer Federation – ITSF) în 2007, în prezent fiind membru cu drepturi depline.

Începând cu anul 2007, în România s-au organizat câteva etape de campionat mondial. Au fost două campionate pe an, la Bucureşti şi Miercurea Ciuc, cu participare internaţională cu jucători din România, Ungaria, Austria, Cehia, Germania, Bulgaria şi Franţa.

„Aceste campionate au fost organizate până în 2009, când, din lipsă de fonduri, s-a renunţat la cel de la Bucureşti, pe mese Bonzini”, afirmă preşedintele Academiei Fotbal de Masă.

Pentru organizarea primului campionat a fost nevoie de 1.000 de euro

În privinţa fondurilor, Bogdan Pănoiu (foto) mărturiseşte că „aici sunt cele mai mari probleme". „La primul campionat din 2005, când nu infiintasem inca Asociatia Sportiva, , a fost nevoie de 1.000 de euro, bani pe care i-a oferit Fusbal Company, distribuitorul meselor Bonzini. La al doilea campionat costurile de organizare au fost aproape 2.000 de euro, bani pe care i-am obtinut din aceeasi sursa. După aceea, am încercat să atragem langa noi companii mai mari care ne puteau sustine in activitatea noastra de dezvoltare a acestui sport la nivel national, fara success insa".

Primele semen bune apar la sfarsitul anului 2007 cand langa Fusbal Company au fost si Vinexport si Oriflame, companii care au facut posibila organizarea Romanian Multitable Championships.

În ciuda bugetului restrâns, la campionatul din 2007 au participat circa 120 de jucători din întreaga lume, „pentru că erau puse în joc puncte în clasamentul internaţional”.

În 2007 am luat locul trei la juniori, trei ani mai târziu nu am putut participa din lipsa banilor

"În 2007 doi jucatori din Miercurea Ciuc, membrii ai asociatiei noastre au castigat locul trei la competitia de juniori a 'Bonzini World Championships Series', trei ani mai târziu nu am putut participa din lipsa banilor. Consider ca in orice sport, in care se obtine ca rezultat o medalie mondiala, indiferent de culoare, ar merita susţinută, însă nimeni nu este interesat de sponsorizarea fusbalului", mai spune el.

În ţara noastră sunt circa 200 de jucători români afiliaţi la ITFS care participă la competiţii naţionale. Dintre aceştia, 10 – 15 au participat la cele internaţionale, iar 6 au obţinut şi titluri.

Din lipsa banilor, România nu a participat în acest an la Cupa Mondială de la Nantes, desfăşurată în perioada 7 – 11 ianuarie. „Ca buget, pentru a deplasa campionul naţional la simplu, echipa campioană la dublu, plus pentru participarea echipei naţioanle la competiţia pe naţiuni (circa 6 oameni), aveam nevoie de circa 800 – 1.000 de euro, o sumă modică”.

România a participat ultima dată la un campionat internaţional de fusbal în Bulgaria, în septembrie 2009, cu 12 jucători, şi a obţinut rezultate foarte bune: locul 1 la Senior Singles si Seniors Doubles, prin libanezul cu cetăţenie română Najib Malli,  şi medalie de bronz, prin Bogdan Pănoiu, la Open Singles masculin.

„Rezultatul obţinut de Najib (54 de ani) este cel mai bun. El este şi singurul din România care joacă la seniori. Cea de seniori nu este atât de importantă precum cea de juniori, pentru că nu sunt aşa de mulţi jucători la start”, afirmă Bogdan Pănoiu.

România este clasată în prezent pe locul 22 în clasamentul ITFS  pe naţiuni, întrecând state precum Spania, Portugalia şi Norvegia.

Participarea la turnee aduce puncte

Competiţiile internaţionale de fotbal de masă sunt similare cu cele de la tenis, însă participanţii participă pe cheltuială proprie. „Dacă ai posibilitatea financiară să ajungi la 10 turnee, chiar dacă nu le câştigi, aduni puncte. Cu cât participi la mai multe turnee, aduni puncte şi urci în clasamentul mondial”.

Bogdan spune că sunt foarte mulţi care participă la turnee pe cheltuiala proprie pentru a aduna puncte.

„Într-adevăr, dacă eşti foarte bun poţi trăi din el. Doar primii 5-6 clasaţi mondial pot trăi din asta. Este o diferenţă foarte mare între ei şi restul. Chiar dacă în puncte nu este atât de mare diferenţa, valoric golul este imens”.

Fondul de premiere la campionate nu trece de 180.000 de euro

Campionatele mondiale de fusbal încep, ca fond total de premiere, de la 60.000 de euro şi ajung până la 180.000 de euro. Se premiază primele 16 locuri la simplu, primele 16 locuri la dublu (ceea ce înseamnă 32 de oameni). Jocul este împărţit pe categorii:

-    Simplu masculin, dublu masculin
-    Simplu feminin, dublu feminim
-    Simplu seniori, dublu seniori
-    Simplu juniori, dublu juniori

„În general nu se câştigă foarte mult, dar sunt concursuri sponsorizate de companii foarte mari. De exemplu, în Japonia sunt competiţii sponsorizate de Toyota, cu maşinile pe care vor ei să şi le promoveze. La fel este şi în Italia, unde Fiat a fost ceva timp sponsor şi dădea maşini. Astfel se ajunge la câştiguri destul de mari”.

Din păcate, acestea nu sunt turnee regulate, fiind organizate ocazional.

„Dacă eşti bun, poţi câştiga”

Preşedintele Asociaţiei Sportive „Academia Fotbal de Masă”, care conduce echipa României în clasamentul ITFS, susţine că, „dacă eşti foarte bun, poţi câştiga financiar. De exemplu, în perioada în care noi organizam un campionat cu un astfel de buget (cel internaţional din 2007), în Ialia era unul în care primul loc primea un model de Fiat, al doilea un alt model de Fiat, pentru locurile trei erau nişte motoscutere Yamaha, iar pentru locurile 4 – 16 biciclete”.

Antrenamentul, defavorizat de lipsa banilor

Pentru fusbal nu trebuie doar antrenament, ci şi îndemânare. Jucătorii foarte buni de circuit internaţional se antrenează circa 5-6 ore pe zi „Îţi trebuie timp să te antrenezi. Şi eu o fac doar înainte de competiţii, din lipsa timpului”, afirmă Bogdan.

Nu tocmai timpul reprezintă problema pentru jucătorii români de fotbal de masă, ci lipsa banilor. O mare pare a jucătorilor nu deţin o masă proprie pe care să se antreneze. Preşedintele „Academiei Fotbal de Masă” nu a reuşit să obţină de la patronii barurilor în care sunt mese de fusbal gratuitate pentru ca membrii asociaţiei să se poată antrena măcar o dată pe săptămână.

„În momentul în care eşti membru al asociaţiei ar trebui să ai gratuitate o zi pe săptămână să te antrenezi. Am reuşit să fac rost de un spaţiu, dar încă nu l-am putut amenaja. În momentul în care va fi gata, membrii asociaţiei vor putea să se antreneze gratuit aici”, afirmă el, adăugând că, în prezent, cotizaţia de membru al asociaţiei este de 25 de lei pe an.

Pentru a obţine sponsorizări, dar şi pentru a promova fusbalul, a avut diverşi parteneri, precum firme multinaţionale, pentru care a organizat evenimente la care a adus şi câte 12 mese de fusbal pentru cele câteva sute de persoane. „ Am organizat evenimente şi pentru 3 persoane, directorii zonali care vroiau să se relaxeze. Toţi însă nu au văzut în noi ceva sportiv”. Pentru a promova fotbalul de masă au fost organizate meciuri demonstrative în şcoli şi în orfelinate.

Costurile unei mese de fusbal variaza intre 800 - 1500 euro

Costul unei mese profesioniste de fusbal începe de la 800 de euro. „Nu este o investiţie foarte mică. Am mai închiriat celor care vroiau să joace acasă, dar e foarte greu pentru că noi mergem cu ele la evenimentele de promovare. Din păcate nu le putem închiria o masă pe o perioadă lungă. Le-am mai dat, fără bani, jucătorilor în care noi credem şi care promit. Este mult mai uşor să te antrenezi acasă în linişte fără aglomeraţia din cluburi. Aşa că le lăsăm lor până la organizarea de noi evenimente”, afirmă Bogdan Pănoiu.

Fusbal Company, patronat de Bogdan Pănoiu, este unic distribuitor în România al meselor Bonzini. Compania mai vinde şi mesele italieneşti Garlando. Din nevoia de bani şi din cerinţele pieţii, firma s-a extins şi dincolo de fusbal, furnizând şi echipament sportiv.

Bucureşti şi Miercurea Ciuc, centrele fusbalului

Fusbal-ul este mai dezvoltat în Bucureşti şi în Miercurea Ciuc. „Mese de fusbal sunt şi în alte oraşe, dar oamenii nu sunt interesaţi. Ei vin să bea o bere, să învârtă puţin de tijă, să se distreze şi apoi pleacă. Nu vin constant şi nu sunt deschişi să îl practice ca un sport, cu antrenament şi cu participare la competiţii internaţionale”.

În Bucureşti se organizează un campionat, Superliga de Fotbal de Masă, care se desfăşoară din toamnă până la sfârşitul primăverii. „În urma clasamentului pe care îl obţinem aici, organizăm acea etapă a campionatului internaţional. În mijlocul verii, la Miercurea Ciuc, se organizează cealaltă etapă a campionatului internaţional cu participare mondială, pe mesele Garlando”. Din lipsa banilor, campionatul internaţional de la Bucureşti nu a mai fost organizat anul trecut.

Superliga de Fotbal de Masă din Bucureşti se desfăşoară în  Salt Pub şi Club Goblin, de două ori pe săptămână, luni şi joi. În fiecare luni se joacă Open Singles, iar joi se joacă Open Doubles. „Este mai greu la simplu pentru că trebuie să mânuieşti toate cele patru tije, pe când la dublu trebuie să te ocupi doar de 2 tije”, afirmă Bogdan Pănoiu.

În urma punctajului obţinut la superligă, care nu este contabilizat la nivel internaţional, se formează echipa naţională. „Este greu să te duci cu o echipă formată şi competitivă dacă la fiecare turneu apare alta pentru că fiecare jucător merge pe cheltuială proprie şi nu o face de multe ori. Este foarte greu să te susţii cu puncte, iar rezultatele ar fi altele dacă ne-am duce cu cei mai buni jucători”.

Locuri unde se poate juca fusbal în Bucureşti:

Salt Pub
Club Goblin
Club Fabrica
Freedom Bar
Barul Facultăţii de Arhitectură
Expirat

O fisă costă între 1 – 3 lei pentru un joc

Pentru fusbal nu există vârstă

Bogdan Pănoiu afirmă că nu există vârstă pentru practicarea fusbalului. „În Franţa este încă în activitate cel care a câştigat primul campionatul naţional, în 1953. Gilbert Curety încă joacă la seniori. Partenerul lui de dublu, Jean Bernard Wern, născut în 1920, este încă în activitate. Ei sunt nişte persoane foarte dragi mie. Cei doi joacă la dublu încă din anii '70, dar nu mai au rezultatele de atunci. Sunt aştia mai tinerei, pe la 50 – 60 de ani, care sunt mai rapizi”, spune râzând Bogdan.

În competiţiile naţionale din România joacă şi italieni, mulţi africani (congolezi, gabonezi), arabi etc. Victor Yila, unul dintre membrii grupului Vouă, este un jucător împătimit de fusbal.

Regulile jocului

-    ca şi în fotbalul de teren, cel de masă are 11 jucători marcaţi prin pioni prinşi în tije
-    masa de fusbal are 2 tije cu câte 5 atacanţi, 2 cu câte 3 atacanţi, 2 cu câte 2 fundaşi şi două cu portarii
-    nu ai voie să roteşti tija la 360 de grade mai mult de o dată
-    în campionatele naţionale, golaverajul este până la 10
-    în campionate internaţionale, golaverajul este până la 5

 „Nu ai cum să îţi dai seama cum se joacă până nu vezi pe cineva care se pricepe. Primul impuls este să învârţi de tijele alea aiurea, să sară mingea de pe masă sau să intre cumva în poartă. În momentul în care îţi arată cineva cum se joacă, îţi dai seama că este vorba şi de strategie, tehnică, tactică, capacitate fizică”, este de părere Bogdan Pănoiu.

Competiţii internaţionale şi sisteme de punctaj

-    sisteme protour (se obţin cele mai puţine puncte) – locul 1 ia 35 de puncte
-    master series - locul 1 ia 70 de puncte
-    international (sunt două trei turnee pe an) - locul 1 ia 140 de puncte
-    World Championship Series sunt cinci turnee pe an în Franţa, Olanda, Austria, Cehia şi SUA, sunt asemănătoare celor de mare şlem din tenis - locul 1 ia 300 de puncte
-    în competiţia pe naţiuni se punctează doar locurile 1 – 16

Cele mai bune rezultate ale României au fost la protour şi master series. La World Championship Series nu a urcat niciodată de locul 100.

Franţa, patria fusbalului

Fotbalul de masă (fusbalul), cunoscut în limba engleză sub denumirea de "foosball" sau "babyfoot", îşi are originea în Franţa, unde un angajat al uzinelor Citroen, Lucien Rosengart (1880 - 1976), a creat prima masă de joc pe la sfârşitul secolului al XIX.

În secoulul XX, jocul de fusbal a devenit cunoscut în ţările din vestul Europei. Acesta a devenit larg răspândit doar după cel de-al doilea război mondial, atunci când a fost practicat pentru reabilitarea veteranilor de război (în special pentru a reface coordonarea mână - ochi), chiar dacă iniţial nu fusese inventat în acest scop. După război, soldaţii care au părăsit Europa au făcut cunoscut jocul şi în zonele de unde proveneau. Astfel, soldaţii americani au preluat de la nemţi termenul de "foosball" deoarece pe teritoriul Germaniei aşa era pronunţat cuvântul "fotbal".

Americanii au fost cei care au investit cel mai mult în jocul de fusbal. În perioada 1965 – 1980, în SUA au fost organizate multe campionate de fusbal, cu premii fabuloase.
 
În patria mamă a fusbalului, Franţa, începând cu anul 1953 s-a organizat Campionatului Naţional de Fotbal de Masă. Jucătorii foloseau mesele Bonzini, produse de francezul Carl Bonzini, începând cu anul 1927.

Federaţia Internaţională de Fotbal de Masă (International Table Soccer Federation – ITSF )  a fost creată în 2002 de către opt ţări, promotorul fiind Franţa.

În prezent, există o mulţime de stiluri de mese, campionate naţionale si mondiale.