VIDEO Adevărul Live: asimilarea românilor din Ungaria, pas cu pas
0Jurnaliştii „Adevărul” au discutat despre viaţa comunităţii de români din Ungaria, de ce ezită ei să mai vorbească limba părinţilor, de ce le e teamă să-i ridice o statuie Sfântului Andrei Şaguna în faţa Catedralei Ortodoxe Române din Jula, despre cum procedează Budapesta ca să maghiarizeze comunitatea românească din Ungaria şi de ce, pentru comunitatea românească de dincolo de Tisa, 1 Decembrie este cea mai tristă zi din an.
Cele mai importante declaraţii
Avem deja feedback pe site, de la cititori. Prima este observaţia că nu e drept să compari 35.000 români din Ungaria cu 1.2 milioane de unguri în România. Contează numărul pentru că minoritatea maghiară are şi reprezentantă politică, tot datorită numărului. Minorităţile din Ungaria (13) funcţionează cu un sistem de autoguvernări pe ţară, în funcţie de numărul de etnici şi se gospodăresc cum ştiu mai bine. Fac proiecte pentru a-şi păstra cultura, tradiţiile.
Nu au un partid, dar de la următoarele alegeri vor avea un purtător de cuvând în Parlament, nu un reprezentant. Este tot o problemă care ţine de număr. Germanii şi romii sunt mai mulţi şi au reprezentanţă politică.
Elena Dumitru
Jula este „capitala“ românilor din Ungaria. Există liceu, consulat. Până acum 3-4 ani a existat şi un consilier român, dar acum câţiva ani au candidat mai multe persoane, voturile s-au împărţit şi nu s-au mai întrunit voturile.
În documentar specificăm faptul că cifra oficială a crescut de patru ori din 2001, când erau 8000 de români şi acum sunt 35,000 români. Sunt voci care spun că unii s-au declarat români fără a fi şi, în realitate, ar fi mult mai puţin etnici români.
Asimilarea românilor din Ungaria, pas cu pas
Elena Dumitru
O familie din Prahova s-a mutat în Ungaria în luna iulie. Au căutat pe Google, „case ieftine Ungaria“ şi s-au mutat la Mikeret, unde românii sunt majoritari. Legea maghiară permite declararea unor multiple identităţi- poţi să ai mai multe naţionalităţi. În cazul românilor, nu a avut loc o corecţie de fonduri pentru explozia demografică, din 2001 până în prezent. Vom vorbi în documentar despre etno-business, cum se pot face bani din etnie.
Cristian Delcea
După 1990 au început să migreze români, am găsit români din Moldova. Există desigur şi o comunitate istorică acolo. E ciudat că oamenii se integrează foarte rapid acolo.
Referitor la familia din Prahova- ei au plecat pentru că au întâmpinat şi probleme cu unul din copii, care este bolnav. Şi au devenit scârbiţi de sistemul medical, au vrut să se rupă din România.
Alex Varninschi
Când treci graniţa pe la Arad te izbeşte diferenţa între satul românesc şi satul unguresc. Există piste de bicicletă care leagă sate întregi.
Cristian Delcea
E un nivel de trai mai bun acolo. Un profesor începător din Ungaria câştigă mult mai bine.
Elena Dumitru
Oamenii sunt mai înstăriţi, dar au şi altă mentalitate, ţin mai mult la aparenţe. E vorba şi de adaptarea ta la satul în care trăieşti. Poate că omul sfinţeşte locul...sunt români din Ungaria, este incorect să le spui astfel. Asta este realitatea lor, o comunitate care locuieşte la graniţă. Trebuie să fim totuşi mândri ei, pentru că fac eforturi pentru a-şi menţine cultura, deşi asimilarea este într-o fază foarte avansată.
Cristian Delcea
Putem specula că guvernul Orban urmăreşte dizolvarea comunităţii române, din felul în care a fost conceptut recensământul şi toată politica. Practic îi lasă singuri să se dizolve- mai intervin pentru ca să nu mai fie atât de compactă comunitatea.
Elena Dumitru
Maghiarii din România obţin foarte uşor cetăţenia, sunt sprijiniţi de Budapesta, sunt facultăţi finanţate de ungurii din Ungaria. Au mult sprijin. Iar cetăţenia maghiară le dă acces la beneficiile sociale şi medicale din Ungaria.
Există români din Ungaria pentru care este dureros că nu li se oferă posibilitatea de a avea cetăţenie română. Mult timp au fost ai nimănui, mai vin politicieni, promit şi nu fac nimic.
Cei mai bătrâni sunt mai mândri, mai naţionalişti, este un moment emoţionant pentru ei, atunci când îşi obţin cetăţenia română.
Cristian Delcea
Eu personal nu cred că românii de acolo s-ar înghesui să îşi ia cetăţenia română.
Alex Varninschi
Ungaria câştigă câteva sute de oameni pe zi. Am fost la consulat şi am văzut cât de mulţi oameni vin într-o zi normală de marţi şi îşi iau cetăţenia maghiară în România. Pe termen lung cred că e puţin periculos. Ungaria se va mări cu o populaţie semnificativă.
Elena Dumitru
Există o teamă a românilor de a „mişca în faţa maghiarilor“. În localităţile de români nu sunt incidente prea des, pentru că le e frică să tulbure apele. În Ungaria sunt multe organizaţii extremiste, dar ele provoacă probleme în comunităţile de romi.
Cristian Delcea
Oamenii vor să trăiască în pace, să îşi vadă de viaţa lor, să nu creeze probleme. Preferă să renunţe la problemele de naţionalitate decât să tulbure apele.
În Ungaria trăiesc peste 35.600 de români, spun rezultatele recensământului maghiar din 2011. Până acum trei ani, comunitatea românească din ţara vecină număra în acte doar 8.000 de membri. Explozia demografică nefirească poate fi explicată simplu, odată ce afli că Budapesta alocă anual nişte bani – deloc puţini – fiecărei minorităţi etnice din Ungaria. De cealaltă parte a graniţei trasate prin Tratatul de la Trianon trăiesc 1,2 milioane de etnici maghiari. Ziarul „Adevărul” demarează astăzi un serial despre viaţa acestor oameni, a românilor din Ungaria şi a maghiarilor în România.
Primul episod este despre copiii români din Ungaria, despre cum fac ei şcoală cu predare în română, despre ce-a mai rămas din limba română vorbită acolo, maghiarizată, blocată în timp, învăţată din arhaismele lui Creangă şi ale lui Arghezi, şi actualizată doar din versurile hiturilor lui Guess Who şi Connect-R, pe de-o parte, şi ale cântecelor difuzate la Taraf TV şi Etno TV de cealaltă.
În următoarele episoade puteţi afla de ce ezită românii să mai vorbească între ei limba părinţilor, de ce le e teamă să-i ridice o statuie Sfântului Andrei Şaguna în faţa Catedralei Ortodoxe Române din Jula, despre cum procedează Budapesta ca să maghiarizeze comunitatea românească din Ungaria şi de ce, pentru comunitatea românească de dincolo de Tisa, 1 Decembrie este cea mai tristă zi din an.