Viaţa de după gratii a lui Liviu Dragnea. Ce presupune regimul de detenţie pentru deţinuţi VIP
0Aflat încă în perioada de 21 de zile de carantină prin care trece fiecare deţinut, Liviu Dragnea va beneficia de un regim de detenţie special care să-i asigure executarea pedepsei în siguranţă.
GALERIE FOTO - Cum arată închisoarea în care este încarcerat Liviu Dragnea
„Cel mai probabil, Liviu Dragnea va fi tratat ca un deţinut VIP. El va beneficia cel mai probabil de regimul de detenţie special, destinat în special oamenilor de afaceri, foştilor magistraţi, politicienilor, dar şi persoanelor condamnate pentru pedofilie. În esenţă, în cazul lui Dragnea vorbim de camere mai bune, colegi de celulă mai liniştiţi, locuri de muncă mai călduţe. Dar, în concluzie, nu avem nicio garanţie că acesta nu va ajunge să beneficieze de tratamentul VIP scandalos de care s-au bucurat importante figuri publice din România în trecut. În ceea ce priveşte beneficiile recursului compensatoriu, cu siguranţă nu va fi în afara acestei legi, şi va reuşi să ajungă în unul dintre corpurile penitenciarelor, fie că vorbim de Rahova, Jilava, Giurgiu sau Slobozia, unde să beneficieze de reducerea cu 20% a pedepsei“, a explicat Sorin Dumitraşcu, preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Administraţia Naţională a Penitenciarelor
Până una-alta, în acest moment la Rahova, Liviu Dragnea are la dispoziţie pentru activităţile recreaţionale unul dintre cele trei terenuri de sport ale penitenciarului, sau dacă doreşte să opteze pentru activităţile de muncă are la dispoziţie unul dintre cele patru ateliere, tâmplărie sau reparat maşini pe care instituţia le pune la dispoziţia condamnaţilor. Partea neplăcută este poate deşteptarea care se dă la ora 5.00 şi apelul de seară care se face la ora 19.00, imediat după servirea cinei la ora 18.00.
Recidivist şi urmărit penal, dezavantajele lui Dragnea
Deşi fostul lider PSD ar putea cere liberarea condiţionată cel mai târziu în septembrie 2021, experţii în Drept avertizează că statutul de recidivist ar putea să-i creeze probleme. „Teoretic, un recidivist va avea un regim de detenţie diferit. Având în vedere infracţiunile din acest caz, este puţin probabil ca acest lucru să însemne un regim de detenţie mai sever, însă comisia de liberare, cum de altfel o face şi legea penală, va ţine cont de acest aspect“, a explicat avocatul Adrian Cuculis.
În plus, Liviu Dragnea nu va putea beneficia de permisiunile de ieşire din închisoare, în condiţiile în care, potrivit Art. 215, (2) din Regulamentul de aplicare a Legii 254/2013 privind executarea pedepselor, acest beneficiu nu se acordă deţinuţilor care „sunt cercetaţi sau urmăriţi penal în alte cauze“. Fostul lider PSD este urmărit penal în dosarul Tel Drum pentru constituirea unui grup infracţional, abuz în serviciu şi infracţiuni privind deturnarea de fonduri europene.
O vizită conjugală la 3 luni
Unul dintre cele mai importante decizii pentru Liviu Dragnea va fi cea cu privire la tipul de regim în care îşi va executa pedeapsa. Deşi, potrivit legii, pedepsele mai mari de 3 ani intră într-un regim de executare închis, fostului lider PSD i se va aplica cel mai probabil un regim semideschis, decizia fiind la latitudinea unei comisii a penitenciarului unde, de regulă, un cuvânt greu îl are directorul instituţiei.
În rest, gradul şi frecvenţa beneficiilor de care Liviu Dragnea se va bucura în spatele gratiilor sunt reglementate de acest Regulament de aplicare a Legii 254/2013, ca o ironie a sorţii, semnat de fostul premier Victor Ponta. Astfel, potrivit acestui regulament, Liviu Dragnea are dreptul zilnic la 10 apeluri telefonice, cu durata maximă cumulată de 60 de minute şi cinci vizite lunare. În plus, lunar are dreptul să primească un pachet cu produse alimentare în greutate de maximum 10 kg, la care se poate adăuga o cantitate de maximum 6 kg de fructe şi legume.
Potrivit aceluiaşi regulament, fostul lider PSD va avea dreptul la o vizită intimă, o dată la 3 luni cu durata de 2 ore, cu condiţia să nu fie sancţionat disciplinar în ultimele 6 luni şi să participe activ la programele educaţionale.
Directorul penitenciarului poate oferi, ca recompensă, însă doar o singură dată pe lună, dreptul la o nouă vizită intimă. De altfel, regulamentul citat dă posibilitatea directorului penitenciarului să ofere multe dintre aceste beneficii cu titlu de recompensă deţinuţilor care au un comportament exemplar, singura limitare fiind aceea că recompensele nu pot fi oferite decât una pe lună.
„Nu mai invita pe nimeni la baie, Liviu!“
Liderul sindicaliştilor din penitenciare, un critic constant al modificărilor din justiţie instituite de guvernarea PSD-ALDE a transmis o scrisoare publică extrem de dură la adresa lui Liviu Dragnea. „Dacă reuşea Tudorel să libereze toţi detinuţii, acum făceai puşcărie singur. Toată Rahova era, practic, a ta. N-aţi reuşit, şi-a fost doar o întâmplare că sluga s-a dovedit nevrednică. (...) Am auzit că te-au şi înjurat nişte cetăţeni la venirea «acasă».
Nici măcar ultimul miting nu ţi-a reuşit mustăcilă! Ce soartă! Ce durere! Probabil că tot auzi aşa vorbe de când nu prea-ţi mai ies băile de mulţime. Şi, e păcat de fata aia frumoasă să treacă prin toată hărmălaia asta. Şi, singură, acum. (...) Camera o găseşti aşa cum ai lăsat-o când ai redus de vreo 3 ori banii de investiţii pentru penitenciare în timp ce plângeai şi te smiorcăiai la televizor de mila miilor de infractori condamnaţi pe nedrept pentru crime, tâlhării, violuri, hoţii şi alte blestemăţii. O să-i cunoşti mai bine şi-o să plângeţi împreună. Ai grijă, însă, nu mai invita pe nimeni la baie, Liviu! În puşcărie, nu e ca la Parlament, iar ziariştii nu ţi-ar face nimic din ce s-ar putea gândi noii tăi colegi. Sper! Mai ales că, apropo, în pofida recursului compensatoriu care-a eliberat mii de infractori au mai rămas vreo 2.500 de violatori în puşcării. (...) Probabil c-o să descoperi şi matale că eşti de fapt un scriitor, un cercetător şi-un educator. Calea e batută, şi n-ar mai mira pe nimeni dacă, după ce-ai umflat kilometrii de autostradă ori producţia la hectar, o să devii brusc un puşcăriaş-model“, se arată în scrisoarea semnată de Sorin Dumitraşcu.
Alte interdicţii
Liviu Dragnea a primit luni, pe lângă condamnarea definitivă la 3 ani şi 6 luni de închisoare, şi interdicţia drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice şi de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat pe o perioadă de trei ani de zile. În plus, fostul lider PSD trebuie să plătească despăgubirile civile reprezentând drepturile salariale încasate de cele două angajate fictiv. Cum aceste despăgubiri materiale trebuie plătite în solidar cu fosta şefă de la Protecţia Copilului Teleorman, dar şi cu cele două angajate fictive, Dragnea va avea de plătit mai puţin de 20.000 de lei.
Concret, în ceea ce-l priveşte pe Liviu Dragnea, în sentinţa definitivă pronunţată luni judecătorii Curţii Supreme au menţinut practic sentinţa pronunţată în primă instanţă de completul de 3 judecători care l-au găsit vinovat pe fostul lider PSD de infracţiunea de instigare la abuz în serviciu.
În motivarea acestei sentinţe, judecătorii susţineau că, din probele administrate, rezultă „faptul că inculpatul Dragnea Nicolae Liviu a fost cel care, cu intenţie, folosindu-se de influenţă, autoritatea şi puterea conferită de funcţiile deţinute - preşedinte atât al organizaţiei judeţene a PSD Teleorman, cât şi al Consiliului Judeţean Teleorman - a determinat-o pe inculpata Alesu Floarea să săvârşească infracţiunea de abuz în serviciu“. Magistraţii considerau „sugestivă şi relevantă“ declaraţia unuia dintre martori care a arătat că „Liviu Dragnea era un fel de Dumnezeu, în sensul că toată lumea îl asculta, să nu îl supere“.
„La noi furtul din partea funcţionarului public e văzut mai mult ca un apanaj al funcţiei. Nu e surprinzător că avem acum aceste dezbateri, societatea e bolnavă, iar aceşti politicieni emană din ea“, este de părere sociologul Gelu Duminică. După cum subliniază şi sociologul Alfred Bulai, un alt aspect important în stabilirea unei pedepse este impactul social al unei infracţiuni, în special când acestea sunt comise de elitele conducătoare sau financiare.
„Atunci când o persoană obişnuită fură 25.000 de euro dintr-un bancomat nu e acelaşi lucru cu atunci când fapta este comisă de o persoană cu o funcţie importantă de conducere în societate. Aceste persoane sunt furnizorii unor modele în societate, iar impactul social al pedepsei trebuie să fie mult mai mare. Rolul pedepsei este de a descuraja aceste tipuri de comportamente, iar justiţia trebuie să fie în măsură să dea pedepse mai severe. Justiţia trebuie să arate că este destul de puternică, şi că oricine va fi pedepsit, oricât de puternic sau de bogat este“, a explicat acesta.
„Această dezbatere este mai degrabă cinică. Vorbim de o faptă reprobabilă. A furat de la copii ca să dea la partid. Nici măcar nu e o pedeapsă foarte mare. În 2 ani şi 4 luni poate cere liberarea condiţionată, asta dacă nu scrie trei cărţi până atunci şi nu e campion la educaţie, caz în care scapă şi mai devreme“, a precizat Sorin Dumitraşcu, liderul sindicaliştilor din penitenciare.
Te-ar putea interesa şi:
Se încarcă comentariile...
