UPDATE Sesizarea privind formarea completelor de cinci judecători a fost dezbătută la Curtea Constituţională

FOTO Arhiva

Curtea Constituţională a dezbătut miercuri cererea Guvernului de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională între Parlament şi Curtea Supremă, în legătură cu formarea completelor de judecători. Secretarul general a Guvernului, Toni Grebla (ex judecator CCR), a susţinut punctul de vedere al Executivului, iar Cristina Tarcea, şefa Curţii Supreme, punctul de vedere al instantei supreme.

Şedinţa publică de la Curtea Constituţională s-a încheiat la ora 11.40.

UPDATE Preşedintele ÎCCJ, Cristina Tarcea, susţine motivele pentru care instanţa constituţională ar trebui să respingă sesizarea Guvernului de constatare a existenţei unui conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi ICCJ. 

Tarcea spune că ÎCCJ se află într-o situaţie inedită întrucât trebuie să explice de ce a aplicat legea. „ÎCCJ se află într-o situaţie inedită. De a explica de ce aplică legea în litera şi spiritul ei”, şi-a început pledoaria şefa Curţii Supreme.

Tarcea subliniat şi faptul că instituţia care a sesizat conflictul, şi anume Guvernul, deşi conflictul este între ÎCCJ şi Parlament. "Nu am făcut niciun fel de referire la calitatea procesuală a titularului sesizîrii, deşi e ciudat că se invocă blocaj între două autorităţi, iar o altă autoritate face sesizarea", a mai spus Tarcea.

Preşedintele ÎCCJ, Cristina Tarcea, a făcut referire, la CCR, chiar la o decizie a Curţii privind existenţa unui conflict juridic de natura constituţională, menţionând că nu sunt îndeplinite cele trei condiţii cerute de Curte,

"De când a existat aceasta sesizare, am citit aproape toate deciziile CCR şi trebuie sa mărturisesc că mi-a atras atenţia o decizie în mod deosebit. E decizia 108/2014 care mie mi s-a parut extrem de analitica, sintetică, care poate fi o baza de pornire . Prin  acea decizie dvs ati spus faptul ca pentru a exista un conflict juridic este necesar sa existe o situatie juridica conflictuala, ca ea sa isi aiba izvorul in Constitutie si sa produca blocaje institutionale. Ati spus ca nu e suficient pentru existenta unui conflict juridica sa existe doar unul dintre aceste elemente, ci ca toate aceste elemente trebuiesc intrunite cumulativ', a spus Cristina Tarcea.

Preşedintele instanţei supreme a precizat că atribuţiile Colegiului de conducere nu sunt prevăzute de Constituţie, fiind un for administrativ.

"Prima condiţie - existenţa unei situaţii juridice conflictuale - înseamnă poziţii divergente, nu? Aspecte de legalitate şi de fapt în care două autorităţi care pot fi implicate în conflicte, acţionează acte şi fapte concrete prin care să se constate divergenţa de opinii între cele două autorităţi. Nu există în cazul de faţă, pentru că suntem în situaţia în care legiuitorul a legiferat, iar în momentul în care opera de legiferare s-a încheiat prin publicarea în Monitorul Oficial legiuitorul şi-a încetat atribuţiile. După acest moment, intervine alt actor - instanţele, Înalta Curte, care au atribuţii constituţionale de aplicare şi interpetare a legii. Nu există divergenţe de opinii” (..)ÎCCJ are două mari roluri constituţionale - de a înfăptui justiţia şi de a asiugura aplicarea unitară şi interpetarea unitară a legii. Colegiul de conducere nu e instanţă de judecată, prin urmare nu a putut să exercite rol constituţional. Colegiul e simplă entitate, structură administrativă care trebuie să ia măsuri administrative în vederea funcţionării ÎCCJ. (...) Rolul şi atributele Colegiului nu sunt reglementate de Constituţie pentru că nu îndeplineşte rol de judecată şi nici de unificare a practicii judiciare. (...) A greşit Colegiul de conducere în această măsură administrativă? Eu cred că nu. Nu a aplicat doar litera legii, ci şi în spiritul legii", a mai spus presedintele ICCJ.

"Daca exista blocaj institutional ce il oprea sa adopte, Guvernul, o OUG in care sa dispuna ca pentru 2018 nu se respecta principiul si completurile trebuie trase la sorti in iunie sau septembrie?", a concluzionat Cristina Tarcea la CCR.

UPDATE Toni Greblă, reprezentantul Guvernului, susţine că ÎCCJ a încălcat legea începând cu anul 2014 si că a fost încalcat si dreptul la un proces echitabil.

"Solicitarea adresata de prim-ministru vizeaza solutionarea unui conflict juridic de naturî constitutionala intre Parlament si ICCJ, fiind general de refuzul explicit al acestei din urma autoritati de a aplica legea adoptata de Parlament si de a isi atribui atributii care apartin unei alte puteri. (..) A inceput in anul 2014, atunci când a intrat in vig leg 255 /2013 care prevedea ca in ceea ce priveste constituirea celor 2 complete de 5 judecatori de la ICCJ compunerea se face prin tragere la sorti fara sa existe  nicio altfel de prevedere. Mai mult, prin intrarea in vigoare a legii 207/2011, aceste norme de organizare a ICCJ au fost reluate aproape identic, in sensul in care completele de 5 judecatori ICCJ erau constituite prin tragere la sorti, efectata de presedintele instantei sau de unul dintre vicepresedinti. Colegiu ICCJ, prin decizia a refuzat in mod explicit sa puna in aplicare deciziile celor 2 legi despre care am vorbit inainte, au prelungiat functionarea acestor complete de judecata pana la 1 ian 2019. Refuzul ICCJ de a aplica prevederilor legii si de a stabili cu depasirea competente profesională si de a stabili norme tranzitorii in stabilirea completelor e  practica care a inceput 1 februarie 2014 si a continuat si dupa modificarea legii de organizare judiciara din 2018. Componenta s-a facut in afara legii. ICCJ a infrant prevederile constitutionale , iar pe de alta parte a incalcat si dreptul la un proces echitabil. Este evident ca ne aflam in prezenta unei incalcari a legii inca din 2014", a spus Toni Greblă la CCR.

„În afara de Parlament, nimeni nu poate adăuga la lege. ICCJ a înfrânt prevederile constituţionale şi a încălcat dreptul la un proces echitabil, în ce priveste compunerea completurile de judecată”, a adăugat reprezentantul Guvernului.

„Solicit sa constatati existenta unui conflict juridic de natura constitutionala intre Parlamentul României şi ÎCCJ. (..) Pe practica constitutionala constanta urmeaza, de asemenea, sa va pronuntati asupra modului in care efectele acestui conflict, respectiv a compunerii completelor de 5 judecatori in alt mod decat cel prevazut de lege, sa gasiti modalitatea in care efectele acestei prevederi a legii pot fi indreptate", a concluzionat fostul judecător Toni Greblă.

UPDATE: Judecătorii Curţii Constituţionale a României au început dezbaterile, miercuri dimineaţă, în şedinţă publică, privind sesizarea premierului Viorica Dăncilă în legătură cu un conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe tema constituirii completurilor de cinci judecători.

„Am să susţin exact contrariul, că am pus în aplicare dispoziţiile legii aşa cum sunt ele reglementate”, a spus Tarcea la intrarea în sală.

„Eu sunt cel care susţine punctul de vedere al primului ministru exprimat în sesizarea pe care a adresat-o CCR. Primul ministru, eu, mulţi alţi jurişti avem un punct de vedere contrar, iar soluţionarea acestui conflict revine exclusiv CCR.”, a spus şi Toni Greblă la intrarea în şedinţă.

Ce conţine sesizarea Guvernului

Guvernul a sesizat în 2 octombrie Curtea Constituţională privind un posibil conflict între Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în cazul constituirii completelor de judecată.

Executivul arată în cererea de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională că instanţa supremă a refuzat explicit să aplice o lege adoptată de Parlament, substituindu-se, implicit, autorităţii legiuitoare, arată Curtea Constituţională. Părţile au avut termen până în 16 octombrie pentru a-şi exprima, în scris, punctul de vedere asupra conţinutului conflictului şi a eventualelor căi de soluţionare a acestuia.  

Demersurile lui Dragnea şi ale fostei sale soţii cu privire la completurile de cinci judecători

Demersul Guvernului a avut loc în contextul în care şi liderul PSD, Liviu Dragnea, a susţinut nelegalitatea constituirii completurilor de cinci judecători de la instanţa supremă, un astfel de complet judecând şi apelul în dosarul angajărilor fictive de la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Teleorman, în care Liviu Dragnea a fost condamnat la trei ani şi jumătate de închisoare.

Liviu Dragnea a declarat înaintea acţiunii Guvernului la CCR că se urmăreşte să fie ”băgat la puşcărie” de un complet de la ICCJ făcut cu încălcarea legii şi că a vorbit cu ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, să facă demersuri în legătură cu desemnarea completelor de 5 judecători de la ICCJ.

”Vor să mă bage la puşcărie cu un complet făcut cu încălcarea legii. Legea spune că preşedinţii completurilor sunt repartizaţi aleatoriu. ICCJ a adoptat o decizie prin care legea intră în vigoare de la 1 ianuarie 2019. De ce? Ca să desemneze două complete nelegal. Vom contesta, sigur, dar tot la ei”, a spus Dragnea.

De altfel, Dragnea a solicitat deja anularea Hotărârii Colegiului de conducere al ICCJ prin care aplicarea prevederilor noii Legi de organizare judiciară privind completurile de 5 judecători este amânată pentru 1 ianuarie 2019. Un prim termen a fost în 26 octombrie, iar următorul este în 23 noiembrie.

Un demers cu acelaşi obiect a făcut şi avocatul Adrian Toni Neacşu, care o apără pe fosta soţie a lui Dragnea în dosarul angajărilor fictive de la DGASPC Teleorman.

Neacşu a anunţat în 28 octombrie că a înaintat o excepţie privind nelegala compunere a completului de judecată P1 al ÎCCJ şi că va contesta şi decizia prin care formare unor noi complete a fost amânată până în 2019, după ce plângerea sa prealabilă pe aceleaşi teme a fost respinsă de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. El spune că apreciază „imaginaţia interpretativă” a instanţei, dar este de părere că argumentele instanţei nu se susţin juridic.

Tot atunci Toni Neacşu preciza şi că va participa la şedinţa Curţii Constituţionale din 7 noiembrie, în care se discută sesizarea Guvernului privind un posibil conflict între Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în cazul constituirii completurilor de judecată.

„Toată atenţia mea este îndreptată acum spre Curtea Constituţională, unde probabil voi şi asista la şedinţa din 7 noiembrie, singura autoritate care poate stabili dacă există şi cât de amplu este conflictul juridic dintre legiuitor şi ÎCCJ prin crearea de către aceasta din urmă a propriilor norme de procedură, care exced legii de organizare judecătorească. Miza, pe care mi-o asum, nu o reprezintă un dosar sau altul şi nici măcar compunerea completelor de 5 judecători ci recunoaşterea realităţii juridice că din 2014 în România a existat, împotriva Constituţiei, o instanţă extraordinară”, mai spunea avocatul.

Ce prevederi şi hotărâri sunt vizate

Hotărârea numărul 89 din 4 septembrie 2018 a Colegiului de conducere al ICCJ contestată de Dragnea la Curtea de Apel Bucureşti se referă la măsuri decise ca urmare a modificărilor Legii de organizare judiciară.

"Analizând dispoziţiile art.32 Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară, modificată şi completată prin Legea nr.207/2018, cu referire la activitatea Completelor de 5 Judecători, cu majoritate, constată că dispoziţiile noii legi sunt norme de organizare ce vizează formaţiuni de judecată cu reglementare specifică, constituite „la începutul fiecărui an” şi, în absenţa unei norme tranzitorii, devin aplicabile începând cu data de 1 ianuarie 2019. Cu opinia separată a doamnei judecător Simona Neniţă în sensul că, dispoziţiile legii noi sunt norme de organizare ce vizează compunerea completelor şi, în absenţa unei norme tranzitorii, sunt de imediată aplicare", se arată în decizia Colegiului de conducere al ICCJ.

Articolul 32 prevede că:

 "(1) La începutul fiecărui an, la propunerea preşedintelui sau a vicepreşedinţilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Colegiul de conducere aprobă numărul şi compunerea completurilor de 5 judecători.

(2) În materie penală, completurile de 5 judecători sunt formate din judecători din cadrul Secţiei penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

(3) În alte materii decât cea penală, completurile de 5 judecători sunt formate din judecători specializaţi, în funcţie de natura cauzelor.

(4) Judecătorii care fac parte din aceste completuri sunt desemnaţi, prin tragere la sorţi, în şedinţă publică, de preşedintele sau, în l ipsa acestuia, de unul dintre cei 2 vicepreşedinţi ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Schimbarea membrilor completurilor se face în mod excepţional, pe baza criteriilor obiective stabilite de Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

(5) Completul de 5 judecători este prezidat de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, de unul dintre cei 2 vicepreşedinţi sau de preşedinţii de secţie atunci când aceştia fac parte din complet, desemnaţi potrivit alin. (4).

(6) În cazul în care niciunul dintre aceştia nu a fost desemnat să facă parte din completurile de 5 judecători, completul este prezidat, prin rotaţie, de fiecare judecător, în ordinea vechimii în magistratură a acestora.

(7) Cauzele care intră în competenţa completurilor de 5 judecători sunt repartizate aleatoriu în sistem informatizat."

Ce spune preşedinte ICCJ Cristina Tarcea

"La Înalta Curte se respectă legea şi în ţara asta sunt judecători care respectă legea cu orice risc", a declarat Tarcea, referindu-se la acuzaţiile liderului PSD al cărui dosar a fost repartizat completului de cinci judecători P1 - Penal condus de vicepreşedintele instanţei supreme Iulian Dragomir.

Preşedinta ICCJ a precizat că Legea 207/2018 de modificare a Legii de organizare judiciare "incontestabil este de imediată aplicare, Înalta Curte o aplică încă din iulie 2018, dar aplicarea imediată a legii presupune şi respectarea obligaţiilor pe care legea le impune în ceea ce priveşte termenul, data la care acea obligaţie trebuie îndeplinită".

"Or legea este incontestabil şi lipsită de orice echivoc: la începutul fiecărui an", a conchis Tarcea.

Declaraţiile ministrului Justiţiei după întâlnirea cu Liviu Dragnea

Marţi, ministrul Justiţiei Tudorel Toader a avut o discuţie pe tema sesizării şi a dezbaterii de la CCR cu Liviu Dragnea, în biroul acestuia de la Parlament. Întrebat dacă i se pare normală o întâlnire cu o persoană direct interesată de acest subiect -având în vedere că Dragnea a contestat modul în care a fost compus completul care judecă recursul în dosarul angajărilor fictive la DGASPC Teleorman - Toader a spus că nu a discutat cu un justiţiabil, ci cu al treilea om în stat.

Întrebat ce a discutat cu Liviu Dragnea, Tudorel Toader a răspuns: "Ceea ce trebuie discutat între preşedintele partidului majoritar şi ministrul Justiţiei.  Mâine, miercuri, se va judeca la CCR acel conflict de natură juridică. Aceasta a fost principala temă a discuţiei. Am vorbit despre procedură şi despre cine va merge la CCR să susţină sesizarea şi eventual dacă sunt elemente noi de argumentaţie".

El a refuzat însă să spună cine va merge la Curtea Constituţională pentru a susţine sesizarea Guvernului şi a subliniat că, îndiferent care va fi decizia aceasta va fi obligatorie de la momentul publicării în Monitorul Oficial.

"Nu e important cine va merge, important este ceea ce va susţine şi mai importantă va fi decizia", a adăugat el.

Întrebat dacă i se pare normală o întâlnire cu o persoană direct interesată, ministrul Justiţiei a precizat că judecătorii constituţionali vor da o decizie de principiu , care interesează în general statul de drept, fiind foarte mulţi cei care se judecă şi care vor să vadă cum se constituie completele.

"Mă intâlnesc cu toţi cei care fac parte din Guvern şi care fac parte din alianţa de guvernare. Nu m-am întâlnit cu un justiţiabil, m-am întâlnit cu al treilea om din statul român", a declarat Toader, adăugând că orice decizie CCR are o valoare de principiu egală cu legea, iar orice lege are un caracter de generalitate, legile neputând avea caracter individual.