UPDATE Sebastian Ghiţă poate fi extrădat din Serbia în baza unui tratat din 1961. Ministrul de Interne: procedurile durează circa 40 de zile

Sebastian Ghiţă ar putea fi extrădat mai repede în baza unui acord încheiat între Republica Socialistă Română şi Republica Populară Federativă Iugoslavia în 1960

Sebastian Ghiţă poate fi extrădat din Serbia în baza unui tratat încheiat între ţara noastră şi ţara vecină în anii '60, potrivit documentelor publicate pe site-ul Ministerului Justiţiei. Mai exact, între România şi Serbia funcţionează prin declaraţie de succesiune, un tratat din 18 octombrie 1960 între Republica Socialistă Română şi Republica Populară Federativă Iugoslavia privind asistenţa juridică. Documentul a intrat în vigoare 1961.

UPDATE Ministrul de Interne Carmen Dan a declarat vineri că procedura de extrădare a lui Sebastian Ghiţă se va realiza prin Ministerul Justiţiei şi durează circa 40 de zile, dar că această procedura va începe după ce autorităţile sârbe vor încheia anchetă privind folosirea de acte false.

„Imediat după ce sârbii vor încheia demersurile specifice vom formula cererea de extrădare a spus ministrul precizând că acţiunea “depinde foarte mult de procedura din Serbia”.

Procedura de extrădare, care se desfăşoară prin Ministerul Justiţiei durează circa 40 de zile. 

"Noi credem că a ajuns deja în faţă judecătorilor sârbi", a adăugat Carmen Dan.  

Sebastian Ghiţă „nu s-a opus reţinerii, nici nu avea cum, era pe stradă”, a mai spus Carmen Dan.

Sebastian Ghiţă poate fi extrădat din Serbia în baza unui tratat încheiat între ţară noastră şi ţară vecină în anii '60,

Potrivit Tratatului, părţile se obligă să-şi extrădeze reciproc, la cerere, persoane aflate pe teritoriul lor, în vederea urmăririi penale, judecării sau executării pedepsei, potrivit News.ro

"Extrădarea în vederea urmăririi penale şi judecării se admite numai pentru infracţiunea pentru care, potrivit legilor ambelor Părţi Contractante, se poate da o pedeapsă mai mare de un an privaţiune de libertate sau o pedeapsă mai grea", prevede documentul.

În tratat se menţionează că extrădarea nu are loc în cazul când persoana a cărei extrădare se cere a săvârşit o infracţiune de natură politică, o infracţiune pur militară (care constă exclusiv în încălcarea obligaţiilor militare) sau o infracţiune de presă.

De asemenea, extrădarea nu are loc dacă persoana a cărei extrădare se cere este, la data primirii cererii de extrădare, cetăţean al Părţii Contractante solicitate sau infracţiunea este săvîrşită pe teritoriul Părţii Contractante solicitate.

"La cererea de extrădare se anexează:

a) copia certificată a mandatului de arestare (decizia organului competent despre privare de libertate) sau a hotărârii de condamnare cu menţiunea că este definitivă. În aceste acte trebuie să se expună starea de fapt, cu indicarea timpului şi locului săvârşirii infracţiunii, precum şi calificarea ei juridică. Dacă prin infracţiune s-au produs pagube materiale, se va indica după posibilitate şi dat privind cuantumul stabilit sau probabil al acestora;

b) textul legii penale în care se încadrează infracţiunea pentru care se cere extrădarea, atât al Părţii Contractante solicitante, cât şi al statului pe teritoriul căruia s-a săvîâşit infracţiunea;

c) dovezi şi date despre cetăţenia persoanei a cărei extrădare se cere, date şi mijloace pentru stabilirea identităţii acesteia (semnalmente, fotografia, amprente digitale), dacă persoana cerută nu este identificată pe teritoriul Părţii Contractante solicitate, ca şi date despre adresa acesteia, toate acestea în măsura în care este posibil", se mai arată în Tratat.

Documentul mai prevede că, dacă autorităţile sârbe consideră că sunt necesare date suplimentare, vor cere părţii române, ca, într-un termen nu mai lung de două luni, să-i trimită aceste date.

"La cererea Părţii Contractante solicitante, termenul de mai sus se poate prelungi. Dacă în termenul fixat sau prelungit nu se primesc datele cerute, procedura de extrădare va înceta, iar persoana a cărei extrădare se cere, va fi pusă în libertate. Procedura va continua dacă ulterior se primesc datele cerute", se mai arată în Tratat.

Informaţii iniţiale indicau că nu există un tratat de extrădare, estimând la o lună termenul în care Sebastian Ghiţă ar putea fi adus în ţară.

Omul de afaceri Sebastian Ghiţă a fost localizat şi reţinut la Belgrad, în noaptea de joi spre vineri. Ghiţă avea permis de conducere şi buletin de Slovenia şi era împreună cu fratele său în momentul capturării.

Fostul deputat şi-a schimbat şi înfăţişarea, potrivit unei fotografii publicate de Poliţia Română. Astfel, fostul deputat şi-a lăsat barbă şi s-a ras în cap.

Pe numele lui Sebastian Ghiţă există două mandate de arestare în lipsă. În total pe numele fostului deputat există cinci dosare penale. În două a fost trimis deja în judecată, iar în alte trei este urmărit penal.