UPDATE FOTO 96 de ani vs 99 de ani: istoricul Neagu Djuvara se duelează cu scriitorul sloven Boris Pahor
0
Neagu Djuvara (96 de ani) şi Boris Pahor (99 de ani) se află în faţa publicului bucureştean, de la ora 17.30, la Biblioteca Naţională pentru a dezbate despre libertate, democraţie şi identitate. Cei doi dialoghează în limba franceză.
UPDATE 19.21 "Dezbaterea se încheie cu întrebarea: Putem să învăţăm din greşelile trecutului? Eu nu mă simt liber în România acum, ci confruntat cu o mulţime de probleme insolubile", spune Neagu Djuvara.
"Da, istoria nu este cea care să ne înveţe cum să ne trăim viaţa, din păcate", intervine Pahor. "Trebuie să luptăm în continuare, fiecare dintre noi, pentru libertate."
UPDATE 19.09 Boris Pahor: "Libertatea este în continuare ceva ce trebuie cucerit. În capitalism, în plină criza, poţi să rămâi fără locul de muncă. Şi-atunci, ce faci cu libertatea, cum o gestionezi?"
UPDATE 18.57 Interpretarea trecutului din perspectiva prezentului împuţinează istoria?, întreabă Carmen Muşat.
Boris Pahor: "Necropola, una dintre cărţile pe care le-am scris, poartă numele unui lagăr. Am fost deportat iîn patru lagăre. Aş putea spune că lagărele sunt un fel de unitate de loc şi de timp în cărţile mele.
Trebuie să facem o observaţie. Există, pe de o parte, Holocaustul, o tragedie, oameni care sunt duşi cu trenul şi apoi arşi la crematoriu pentru a ieşi ca cenuşă pe coşuri. Iată o imagine de istorie adevarată.
Pe de altă parte, există lagărele de muncă în care când ajungeai era ras peste tot şi ţi se dădea o pijama cu dungi. Noi, cei ajunşi aici, eram vinovaţi de faptul că ne opusesem nazismului. Aveam un triunghi roşu cusut pe haine şi o literă care arată că sunt italian. Pentru că nu voiam să mor în lagăr ca italian, le-am spus că sunt iugoslav.
E interesant de menţionat că oamenii din aceste lagăre ruşi, polonezi, sloveni, belgieni, francezi, canadieni, spanioli care fugiseră de groaza lui Franco. Trei milioane de oameni au murit în lagărele de concetrare fie de foame, fie de boala.
Nu vreau să fac o diferenţiere între lagărele de exterminare şi cele de concentrare, nu sunt antisemit - aşa cum sunt acuzat de unii - ci doar să spun că nu trebuie să uităm nici de aceşti oameni care au murit în lagărele de concetrare."
UPDATE 18.36
„Nu e nevoie să pierzi identitatea proprie dacă vorbeşti şi engleza, de exemplu, mai spune Pahor, cu trimitere la fenomemul globalizării. Cred că tinerii de azi trebuie să rămână fideli propriei limbi, propriei istorii şi chiar a propriei geografii pentru a putea deveni cetăţeni ai lumii. Economia, presiunea capitalului, a băncilor nu au nimic de-a face cu o identitate profundă." Boris Pahor
UPDATE 18.28 Boris Pahor vorbeşte despre identitate: "După sfârşitul primului răbzoi mondial, m-am văzut deodată la 7 ani confruntat cu fasciştii care distrugeau tot ce era sloven. La Trieste, se vorbea italiana şi, a doua limbă, era slovena. Iar fasciştii au retezat tot ce era sloven, de la şcoli, la ziare. Cărţilor li s-a dat foc. S-a interzis chiar vorbirea limbii slovene pe stradă. Am studiat în italiana. Deci, pentru a-mi păstra identitatea slovenă, a trebuit să fac lucruri interzise. Mergeam în afara oraşului ca să citesc o carte în slovenă. Iar din momentul arestării mele, când am fost deportat în lagăr, identitatea mea a devenit pur şi simplu un şir de numere."
UPDATE 18.20 Djuvara: "Sunt conştient că sunt român de când bunicul meu s-a supărat că vorbeam prea mult în franţuzeşte. Aşa că am luat măsuri. Am cumpărat o carte cu poeziile lui Eminescu şi am cărat-o cu mine peste tot, inclusiv în cei 22 de ani de sedere din Africa! Peste graniţe, i-am avut alături de mine pe Eminescu şi Biblia, şlefuită de Gala Galaction."
Se aplaudă.
„Aşadar, datorez faptul că vorbesc frumos româneşte lui Eminescu!. Şi peste tot în lume am ţinut să apăr identitatea mea de român." Neagu Djuvara
UPDATE 18.15 Neagu Djuvara s-a hotărât: Voi vorbi în româneşte! De când eram mic copil am avut de-a face cu graniţele. La vârsta de un an deja făceam un periplu în Vest. Am traversat Rusia în ultima fază a bolşevismului ca să ajungem în Franţa. A fost miracolul vieţii mele. Dumnezeu m-a scos din Rusia în 1917 şi, mai târziu, din România în 1944."
UPDATE 18.10 Neagu Djuvara glumeşte şi nu se hotărăşte dacă să răspundă în franceză sau în română fiindcă nu-i funcţionează casca de traducere. Unde se ascunde traducătorul?, râde Djuvara.
Cineva urcă pe scenă şi îi dă domnului Djuvara o cască. "Bine, bine, dar cu poporul ce facem?", întreabă Djuvara. Cei din sală râd şi îi spun să vorbească în franceză.
Cineva urcă pe scenă şi îi dă domnului Djuvara o cască. "Bine, bine, dar cu poporul ce facem?", întreabă Djuvara. Cei din sală râd şi îi spun să vorbească în franceză.
UPDATE 18.03 Carmen Muşat, redactor-şef al revistei Observator Cultural, moderatoarea dezbaterii, a luat cuvântul. "Democraţie fără memorie nu se poate. Aş porni dezbaterea de aici. Cât de importantă este memoria pentru construitea identităţii? Câte frontiere trece un om pentru a se construi sau regăsi pe sine?"
UPDATE 18.00 Ambasadoarea Sloveniei în România mulţumeşte publicului că a venit la "întâlnirea cu aceşti doi intelectuali charismatici". Boris Pahor poartă un pulover bleu ciel şi un sacou gri, iar Neagru Djuvara e în costum bleumarin, cu cravata grena.
UPDATE 17.55 În sala centrală a Bibliotecii Naţionale s-au adunat peste o sută de oameni. Scriitorul sloven Boris Pahor acordă interviuri. În hol sunt expuse fotografii de arhiva cu Pahor, precum şi cărţile acestuia. Literatura sa, în mare măsură autobiografică, este mărturia deportării în lagărele naziste din Alsacia.
Scriitor sloven cu cetăţenie italiană, Boris Pahor este născut în anul 1913. A fost martor al evenimentelor din Italia fascistă. Scriitorul a fost deportat, în 1944, în lagărele naziste din Alsacia (Natzweiler-Struthof) şi Germania (Dachau, Mittelbau-Dora, Bergen-Belsen), aceste experienţe constituind tema operei sale. Este unul dintre candidaţii Premiului Nobel pentru Literatură.
La 99 de ani, Boris Pahor (foto dreata) a venit singur cu avionul spre Bucureşti.
Istoric, diplomat, filosof, jurnalist şi romancier, Neagu Djuvara (n. 1916 la Bucureşti, într-o familie de origine aromână) este unul dintre cei mai citiţi autori români. Intrat prin concurs la Ministerul de Externe în anul 1943, Djuvara este trimis de Maresalul Antonescu curier diplomatic la Stockholm în dimineata zilei de 23 august 1944, în vederea reluării negocierilor de armistiţiu cu Uniunea Sovietică. Nu mai revine în România până în anul 1990.
Dezbaterea este organizată de Ambasada Republicii Slovenia la Bucureşti în parteneriat cu Institutul Cultural Român, Biblioteca Naţională a României, Facultatea de Ştiinţe Politice şi Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine din cadrul Universităţii din Bucureşti.
Se încarcă comentariile...
