Video Sfințirea de la Catedrala Mântuirii Neamului, dincolo de curtea lăcașului de cult. „Va fi un punct de reper pentru țară și pentru turiști” | REPORTAJ
0Dincolo de zidurile Catedralei Mântuirii Neamului, mii de credincioși s-au adunat să fie parte la momentul istoric. Au urmărit slujba pe ecrane, cu răbdare și smerenie. Unii dintre ei au aflat chiar atunci că cel mai probabil nu vor putea să se închine la Altar până seara, pentru că prioritate au avut invitații din interiorul și din curtea lăcașului de cult. Toți ceilalți vor avea timp să o facă până la finalul lunii. Unii dintre credincioși, veniți din țară, și-au luat cazare în această seară, ca să apuce să vadă interiorul celei mai mari catedrale ortodoxe din lume.

,,Va fi un punct de reper pentru țară și pentru turiști"
Cecilia Nepa a venit din județul Brașov, cu mai mulți membri ai familiei, ca să participe la sfințirea Catedralei.
,,E un simbol. Pe care numai Biserica a putut să-l facă. Toate autoritățile de după '90 nu au putut să constuiască un spital și uite că Biserica - prin Biserică înțelegem noi, creștinii - a reușit un simbol. Și, având în vedere că anul acesta se împlinesc 100 de ani de la declararea Bisericii noastre ca Patriarhie, e o încununare a tuturor jertfelor eroilor neamului, jertfei tuturor martirilor și ne bucurăm. Arată foarte frumos, foarte frumos!".
Crede că fiecare ban folosit pentru construirea Catedralei a meritat:
,,E ceva care îți creează o stare de emoție, nu de triumf sau măreție. De slavă a lui Dumnezeu! Noi ne mirăm când mergem în Ocident de domul nu știu care, de Catedrala Notre Dame și uite că acum avem și noi catedrala noastră deosebită.
Uite că, în ciuda tuturor, acum cred că toată lumea e mândră, tot românul, indiferent cât de credincios sau ateu e cred că se mândrește. Și va fi un punct de reper pentru țară și pentru turiști".

Ca să reușească să se închine în Altar și-a prelungit cazarea în București.
,,Ne-am cazat aseară târziu și poate rămânem să reușim să ne închinăm la Sfântul Altar. Venim la noapte".
Tot din județul Brașov a venit și Horia Abăităncei, împreuna cu soția și una dintre fiice:
,,Nu cred că ajungem să ne închinăm. Ne întoarcem, trebuie să fim înapoi la serviciu mâine, dar poate reușim să venim încă o dată. (...) M-am uitat înainte pe internet și mi se par extraordinare picturile", spune acesta.
A vrut să participe la eveniment, chiar dacă nu va putea intra în catedrală, pentru că vede în această construcție un simbol:
,,Este esența și renașterea noastră ca țară. Trebuie tot timpul să fim vii și să mergem înainte. (...) Sunt cheltuieli în toate părțile. Dar de aici se poate construi de acum înainte societatea. Nu asta a fost cheltuiala și risipa".

Tot ca pe un simbol privește Catedrala și Cristina, o credinciosă venită din Constanța, împreună cu soțul.
,,Un simbol al credinței, poporul român este foarte, foarte credincios și cred că a reușit să răzbească, să fie puterni și să reziste în toate aceste secole doar datorită credinței în Dumnezeu", spune femeia care speră că se va putea închina la altar.
,,Stăm, ne-am luat cazare, tocmai cu acest gând, în caz că nu apucăm pe zi, diseară sau mâine. (..) Am venit cu gânduri de rugăciune, să mă rog pentru cei dragi", completează aceasta.

,,Avem și noi o catedrală mare, cum este în toată lumea"
Emoționată de moment am găsit-o și pe doamna Lenuța Iordache, o profesoară pensionarǎ din București:
,,Pentru prima dată de la Eminescu, care și-a dorit această Catedrală, și de la regele Carol se realizează și avem și noi o catedrală mare, cum este în toată lumea. Am fost la Roma, cât de mare este Basilica Sfântul Petru? Mă bucur foarte mult, e și o mare sărbătoare, și azi și mâine. Nu mi se părea normal ca o țară - care nu e o țară săracă - să nu aibă o catedrală cum trebuie. Avem multe biserici frumoase. Și pentru că de-a lungul anilor, România fiind la răscurce de vânturi și de imperii, ne-au tot bătut unii și alții și au dărâmat, merita acum când ești în liniște să faci o catedrală. Sunt destui oameni care cred în Dumnezeu".

Nu o deranjează faptul că nu ajunge în Altar în aceeași zi:
,,Nu am cum să mă închin astăzi, pentru că întâi intră cei din interior, și e firesc să fie așa, pentru că sunt oameni din țară care trebuie să și plece. Dar mâine la ora 06:00 voi fi aici și mă voi închina. Nici nu mă gândesc! Și când s-a sfințit Sfântul Altar am fost. Era ceața aia de nu se vedea și am stat până pe la 23:00 - 24:00 noaptea. Atunci am stat cu slujba cu tot peste 12 ore. Nu am simțit deloc oboseala".
O altă bucureșteancă, Adriana Georgescu, a aflat, în schimb, cu tristețe că enoriașii din afara curții Catedralei vor putea avea acces în edificiu pânǎ după lăsarea întunericului.
,,Sunt tristă că nu putem intra. Cu toată ființa mea mi-aș fi dorit. Cum va dori Dumnezeu, așa să fie", spune femeia, hotărâtă să revină zilele următoare. Așteaptă momentul de 14 ani, când a început construcția Catedralei Mântuirii Neamului.

În mulțimea de oameni l-am găsit și pe Geo, un tânăr de 21 de ani care studiază în București, dar vine din ținutul mănăstirilor.
,,Arată deosebit. Este un monument de artă care va rămâne peste generații. Eu sunt din Sucevița și acolo avem mănăstirea care a rămas încă de pe vremea domnitorului Ieremia Movilă și astăzi este vizitată de foarte mulți oameni. Așa probabil va rămâne și catedrala, ca un simbol peste ani din partea generației noastre", spune tânărul.
Și mulți alți tineri au stat să asculte slujba de sfințire a Catedralei, singuri sau însoțiți de părinți ori grupuri de credincioși venite din țară, de la sute de kilometri distanță.

Nu toți credincioșii au rezistat până la finalul slujbei de sfințire a Picturii, care s-a terminat la 12:30, pentru că mulți erau veniți încă de dimineață, să participe și la Sfânta Liturghie, fie în fața noii catredale, fie la Patriarhie, unde în această perioadă este sărbătorit Sfântul Dimitrie cel Nou, considerat ocrotitorul Bucureștiului.
,,Sunt plecată de dimineață, am fost și la Patriarhie. Și îmi este frig la picioare. Sunt trează de la 3 noaptea", spune o doamnă în vârstă care nu a putut rămâne până la final.

Altarul Catedralei, deschis până pe 31 octombrie
Altarul Catedralei Mântuirii Neamului va fi deschis zi și noapte până pe 31 octombrie. Și pot intra inclusiv femeile, lucru permis de Biserica Ortodoxă doar la sfințirea bisericilor. Excepție fac călugărițele.
După 31 octombrie, Catedrala Mântuirii Neamului va rămâne deschisă, dar nu va mai fi permis accesul credincioșilor în Altar.
Primii care s-au putut închina au fost oficialii, dar și ceilalți invitați aflați în interiorul Catedralei Naționale. Au urmat enoriașii care au făcut parte din grupurile organizate de pelerini din eparhii, care s-au aflat află în spațiul esplanadei sau piațetei din fața edificiului.

Cine a participat la Sfințirea Catedralei
Construcția Catedralei Mântuirii Neamului a început în 2011. 14 ani mai târziu, la slujba de sfințire a picturii, prin care a fost practic inaugurată catredala, au participat mii de oameni: 2.500 în interior, 8.000 în curte și alte câteva mii de credincioși în exteriorul edificiului.
Slujba de Sfinţire a picturii Catedralei Națională a fost săvârşită de Sanctitatea Sa Bartolomeu I al Constantinopolului, Patriarhul Ecumenic, şi de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, împreună cu un sobor de 65 de ierarhi, 70 de preoţi şi 12 diaconi.
Numeroși oficiali au luat parte la moment, de la președintele Nicușor Dan, la foștii șefi de stat Traian Băsescu și Emil Constantinescu. Lângă aceștia au stat principesa Margareta, Custodele Coroanei și soțul acesteia, Principele Radu. Invitată a fost și Maia Sandu, președintele Republicii Moldova.
Membrii Guvernului, în frunte cu prim-ministrul Ilie Bolojan, au fost și ei în Catedrală, alături de alți foști premieri, precum Viorica Dăncilă, Victor Ponta sau Marcel Ciolacu. Nu au lipsit nici liderii partidelor din Parlament, de la Sorin Grindeanu (PSD) la George Simion (AUR).
Catedrala Mântuirii Neamului este cea mai mare biserică ortodoxă din lume. Costurile pentru ridicarea monumentului se ridică la aproximativ 270 de milioane de euro. Finanțarea a provenit atât din fonduri publice (alocări anuale de la Guvern, primării și consilii județene) dar și din donații de la companii și credincioși.


















































