Se schimbă legea: Armata va putea interveni în alte țări pentru protejarea cetățenilor români. Ce spun experții

Ministerul Apărării va putea interveni în afara țării pentru protejarea cetățenilor români aflați în pericol – în zone de conflict sau unde au avut loc catastrofe naturale –, se arată într-un proiect de lege pus în dezbatere publică. Documentul mai prevede posibilitatea militarizării forţelor din Ministerul Afacerilor Interne la starea de asediu, mobilizare sau război. 

FOTO Shutterstock

Militarii români vor putea interveni în alte țări pentru protejarea cetățenilor români, atunci când situația o va cere, dacă un proiect de lege privind apărarea națională a României va fi aprobat. Documentul mai prevede posibilitatea militarizării forţelor din Ministerul Afacerilor Interne (MAI) la starea de asediu, mobilizare sau război.

Actuala legislație în domeniul Apărării este una veche de 30 de ani, când România nici măcar nu era în NATO, și nu prevede conceptul de amenințări hibride la adresa securității României. Drept urmare, dacă va fi aprobată, noua lege va permite și intervenții în afara teritoriului țării noastre. Astfel de acțiuni nu se limitează doar la trupele militare, ci pot implica și alte tipuri de intervenții, în scopul contracarării acestor amenințări hibride, cu aprobarea Parlamentului României. Intervențiile vor putea fi inițiate la recomandarea președintelui României, cu aprobarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT). „Președintele României poate dispune, la propunerea prim-ministrului, măsurile necesare pentru protejarea cetățenilor români aflați în pericol în afara teritoriului național“, se arată în proiect.

Intervenții punctuale în caz de criză

Hari Bucur-Marcu, expert în securitate națională, a explicat pentru „Adevărul“ cum ar putea arăta aceste misiuni de extragere a cetățenilor români care pot fi în pericol în străinătate. „Dincolo de limbajul de lemn din proiectul de lege, și aici mă refer la faptul că președintele poate dispune «măsuri» și nu misiuni, prevederea legislativă este una normală. Adică, politicul, președintele și premierul, pot ordona misiuni de salvare în afara țării atunci când situația o cere. În principiu, vorbim de echipe limitate din Comandamentul Forțelor pentru Operații Speciale care vor interveni în cazul unor luări de ostatici, dar nu numai. O astfel de misiune se poate ordona și pentru extragerea în siguranță a unor cetățeni români din zone de conflict, dar și pentru salvarea conaționalilor din zone unde au avut loc catastrofe, de exemplu. Este un instrument la îndemâna președintelui care împreună cu premierul pot acționa rapid când se ivește o astfel de criză“, a precizat expertul în securitate națională.

În plus, proiectul introduce o nouă definiție pentru forțele „destinate apărării“. Acesta include atât forțele armate, cât și forțele de protecție. În categoria forțelor armate intră Armata, Jandarmeria, SRI, SIE, STS și Serviciul Secret al Ministerului Afacerilor Interne (DGPI). Forțele de protecție includ Poliția, Poliția de Frontieră și Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU).

Poliția se poate militariza

Proiectul de lege mai prevede că, în situația stării de mobilizare sau în timpul unui conflict armat, personalul angajat al Ministerului Afacerilor Interne poate fi supus militarizării. Militarizarea structurilor MAI la starea de asediu, mobilizare sau război va genera o serie de avantaje operaţionale esenţiale în ceea ce priveşte crearea unei imagini strategice integrate, capacitatea de coordonare a forţelor şi de planificare a acţiunilor. Totodată, va creşte capacitatea de integrare a forţelor MAI în cadrul dispozitivelor constituite în interiorul teritoriului naţional şi va asigura un grad ridicat de interoperabilitate şi complementaritate a acţiunilor în raport cu forţele militare, pe timpul diferitelor misiuni de asigurare a securităţii şi protecţiei populaţiei, prevede documentul.

Se cere înfiinţarea Sistemului Naţional de Management Integrat al Situaţiilor de Criză

În paralel cu proiectul de lege privind apărarea națională, Ministerul Apărării Naţionale (MApN) a pus în dezbatere publică proiectul de lege privind Sistemul Naţional de Management Integrat al Situaţiilor de Criză (SNMlSC), care are ca scop, printre altele, pregătirea instituţiilor cu responsabilităţi în domeniu şi a autorităţilor naţionale de decizie pentru acţiune şi decizie în situaţii de criză.

Potrivit expunerii de motive, demersul are în vedere constituirea SNMISC, pregătirea instituţiilor cu responsabilităţi în domeniu şi a autorităţilor naţionale de decizie pentru acţiune şi decizie în situaţii de criză şi crearea bazei legale pentru emiterea acelor acte normative subsecvente referitoare la măsurile de prevenire şi răspuns la situaţiile de criză.

Proiectul de lege nu definește „situația de securitate“, dar stabilește șapte tipuri de crize – criza în domeniul urgențelor civile, criza în domeniul ordinii publice, criza în domeniul apărării, criza teroristă, criza cibernetică, criza consulară, criza în domeniile economic, energetic, financiar-bancar, sănătății publice și social – ale căror consecințe pun sau riscă să pună în pericol securitatea și apărarea națională.