România, în prima linie a NATO împotriva Rusiei la Marea Neagră. Analiza jurnaliștilor francezi de la Liberation

Jucător cheie al organizației transatlantice la Marea Neagră, unde a avut loc săptămâna aceasta exercițiul multinațional Sea Shield, Bucureștiul este amenințat atât de intențiile de retragere a trupelor americane ale lui Donald Trump, cât și de propriul viitor politic.

Militari români, exerciții militare la Marea Neagră FOTO: MApN

Elicopterul se ridică cu un zgomot asurzitor de pe platforma de aterizare, înconjoară fregata, apoi dispare pe cerul albastru perfect de deasupra Mării Negre. Manevra de recunoaștere militară este meticulos coregrafiată, sub privirea mândră a contraamiralului Cornel-Eugen Cojocaru, comandantul flotei navale române, scrie Liberation.

În fiecare an, România organizează exercițiul multinațional Sea Shield, care vizează consolidarea capacităților de cooperare ale NATO la Marea Neagră. Este un exercițiu de antrenament complex și unul dintre cele mai mari exerciții navale ale Alianței. „Ne pregătim în toate felurile, atât pentru războiul antisubmarin, războiul de suprafață, cât și împotriva forțelor aeriene inamice, prin exerciții de apărare antiaeriană”, explică comandantul.

De la începutul războiului din Ucraina, Marea Neagră a fost o zonă strategică cu mize mari de securitate. Litoralul ucrainean se întinde pe mai mult de 1.300 km. Iar imensul port industrial românesc Constanța reprezintă principala poartă de intrare a cerealelor ucrainene în Uniunea Europeană. Anul acesta, douăsprezece țări, inclusiv Franța, au participat la exercițiul Sea Shield 25, cu un total de 2.600 de soldați.

Din 2022, Turcia a închis strâmtorile Dardanele și Bosfor pentru navele militare. Prin urmare, pentru manevrele de antrenament au fost desfășurate doar flotele țărilor cu acces direct la Marea Neagră.

Este amiază pe fregata Regina Maria, numită astfel în onoarea Reginei Maria a României. Nava, scăldată într-un soare rece de aprilie, se află la aproximativ 65 de kilometri de coasta românească. Deodată, sună o alarmă. Echipajul se pregătește să identifice și apoi să doboare o țintă aeriană detectată de radar. Câteva minute mai târziu, comandantul ordonă începerea exercițiului de tragere.

„Datorită misiunilor și exercițiilor desfășurate de militarii români, țara noastră contribuie la securitatea regională pe flancul sud-estic al NATO”, a declarat locotenentul Alexandru Turturică, purtătorul de cuvânt al Forțelor Navale Române. Alături de Turcia și Bulgaria, România participă și ea la misiunea de detectare a minelor navale. „Actualul conflict ruso-ucrainean a schimbat ecuația securității în Marea Neagră, din cauza pericolului reprezentat de mine”, explică Silviu Constantininanu, secundul fregatei Regina Maria. De la începutul războiului, în aceste ape au fost identificate peste 120 de mine.

Bastion militar

Situată pe flancul estic al NATO, România constituie un bastion militar semnificativ pentru Alianță. Bazele militare românești au beneficiat de creșterea investițiilor de la anexarea Crimeei de către Rusia în 2014. Baza Mihail Kogălniceanu, la câțiva kilometri de Constanța, este pe cale să devină cea mai mare bază aeriană a NATO din Europa, depășind baza aeriană Ramstein din Germania. „Au fost făcute investiții majore în capacitățile și infrastructura armatei române, obiectivul principal fiind atingerea standardelor impuse de alianța transatlantică”, a confirmat purtătorul de cuvânt.

Însă anunțurile recente de la Washington sugerează posibilitatea unei retrageri a trupelor americane din Europa de Est, în special din Polonia și România. Potrivit televiziunii americane NBC News, Departamentul Apărării ia în considerare retragerea a 10.000 de soldați din cei 20.000 trimiși de administrația Biden după invazia rusească. Ministerul Apărării din România, la rândul său, susține că nu a primit „nicio informație oficială” pe această temă. Aproximativ 1.700 de militari americani sunt desfășurați în prezent în România, prin rotație. Acest număr este mult mai mic decât în ​​Polonia, unde soldații americani sunt staționați permanent.

Rusia se reinventează

Claudiu Degeratu, profesor asociat la Universitatea din București, consideră că o retragere a trupelor americane va avea în primul rând „un efect politic”. „Țări precum Franța și Regatul Unit ar putea oferi compensații pentru o potențială dezangajare printr-o contribuție mai mare din partea aliaților europeni”, explică el. Pentru Dorin Popescu, președintele asociației Casa Marii Negre, un „abandon militar și geopolitic” al Statelor Unite în zonă este „de neimaginat” în contextul expansionismului rusesc. „Aici, pe flancul estic al NATO, Rusia se reconstruiește și se reinventează în cadrul ordinii globale”, avertizează el.

De la aderarea la NATO în 2004, România a fost considerată un partener de încredere în cadrul Alianței. Dar acum există diviziuni în interiorul țării cu privire la viitorul său geopolitic. În timp ce ultimele alegeri legislative au permis formarea unei coaliții majoritare pro-europene și pro-NATO, alegerile prezidențiale anulate în noiembrie anul trecut au văzut apariția lui Călin Georgescu, un candidat izolaționist ostil alianței transatlantice. Acuzat că ar fi beneficiat de interferențe străine în campania sa, Călin Georgescu nu va putea candida la alegerile din 4 mai. El a fost înlocuit de euroscepticul George Simion, care s-a arătat public mai puțin ostil cooperării transatlantice, dar s-a opus ajutorului acordat Ucrainei. El a fost acuzat că ar avea legături cu Rusia, lucru pe care îl neagă cu tărie.

Un fervent admirator al lui Donald Trump, George Simion susține că este „singurul candidat” capabil să împiedice o retragere a trupelor americane. O promisiune considerată „îndoielnică” de Claudiu Degeratu, deoarece „George Simion și partidul său se opun concret îmbunătățirii capacităților României de combatere a dronelor rusești care intră în zona Deltei Dunării”, notează acesta.

Conform ultimelor sondaje, George Simion, fondatorul partidului de extremă dreapta AUR, ar putea câștiga primul tur al alegerilor prezidențiale cu aproape 30% din voturi. Dacă va fi ales, unii observatori consideră că ancorajul transatlantic al României ar putea fi destabilizat. Dar pentru Dorin Popescu, acest scenariu pare improbabil. Potrivit acestuia, chiar și un președinte izolaționist va fi „forțat să se adapteze la realitate” și să mențină pilonii geopolitici ai țării: Uniunea Europeană, NATO și Statele Unite.