Exclusiv România, în fața unei decizii complicate: Ne punem rău cu americanii pentru Groenlanda sau îi lăsăm baltă pe europeni. „E o mare idioțenie”
0România nu va trimite trupe în Groenlanda, cel puțin deocamdată, dar există o anumită presiune pentru a schimba această decizie. Experții chestionați de „Adevărul” cu privire la modul în care ar trebui să se poziționeze România față de Groenlanda au opinii diferite. Între timp, puterile europene Germania și Franța, dar și Norvegia și Suedia au anunțat o coaliție de voință menită să descurajeze orice eventuală acțiune prin care SUA sau altă țară ar amenința Groenlanda. Polonia, însă, refuză să facă acest lucru, iar România nu a adoptat încă o poziție tranșantă.
SUA au reluat în acest început de an amenințările la adresa Groenlandei. După acțiunea-fulger din Venezuela, Donald Trump a amenințat mai mult sau mai puțin direct 3 țări: Columbia, Danemarca și Iran. Danemarca ar fi vizată de americani pentru Groenlanda, insula autonomă față de Copenhaga, dar totuși parte a acestei țări.
Mai recent, președintele Donald Trump a declarat că „se va rezolva ceva” în privința Groenlandei, după ce miniștrii de externe ai Danemarcei și Groenlandei au spus că există încă divergențe cu Statele Unite în privința teritoriului arctic. Aceștia au avut o întâlnie la Casa Albă cu secretarul american de stat Marco Rubio și cu vicepreședintele SUA, JD Vance. Totuși, întâlnirea de miercuri dintre înalți oficiali americani și miniștrii de externe ai Danemarcei și Groenlandei nu pare să fi fost un succes.
Reacții diferite în rândul europenilor
De altfel, mai multe țări au anunțat deja de miercuri, 15 ianuarie, că urmează să participe la o misiune militară europeană în Groenlanda - o „explorare a Groenlandei”, începând de joi şi până sâmbătă. Potrivit AFP, este vorba despre Suedia, Germania, Norvegia şi Franţa. Misiunea acestei coaliții de voință ar fi fost programată în urma ameninţării unei ofensive a Statelor Unite.
Între timp, Germania a anunțat că va trimite trupe în Groenlanda, dar nu din cauza ambițiilor lui Trump, ci din cauza ameninţărilor ruse şi chineze.
Danemarca a trimis un comando special în Groenlanda pentru a pregăti mobilizarea unor forțe suplimentare, pe fondul tensiunilor geopolitice legate de insula arctică și al declarațiilorrecente ale președintelui american Donald Trump.
Polonia reacționează diferit. Premierul Donald Tusk a exclus orice participare militară a țării sale în Groenlanda. Într-o declarație dată joi, 15 ianuarie, și preluată anterior de agențiile de presă internaționale, el a afirmat că un atac al unei țări NATO asupra teritoriului altei membre ar provoca un dezastru politic de proporții istorice.
Cu toate acestea, el a lăsat o portiță deschisă și a spus că trimiterea de trupe românești în Groenlanda ar fi posibilă doar în două scenarii: dacă s-ar invoca articolul 5 al NATO, în cazul unui atac asupra unui stat membru, sau în cadrul unei inițiative voluntare, fără activarea articolului 5.
„În astfel de situații decizia este una pe care o ia CSAT, după care supunem la vot în Parlamentul României dacă să trimitem sau nu trupe. Pentru o situție în același registru cu trimiterea trupelor în Ucraina, decizia CSAT și a României este clară: nu trimiți cizma soldatului român în Ucraina”.
Ministrul a precizat că posibilitatea trimiterii trupelor europene în Groenlanda se discută la nivelul celor două puteri nucleare europene: Franța și Marea Britanie: „România nu e în situația asta. Noi nu avem această capacitate”.
El a mai spus și că SUA vor mai degrabă o soluție nonmilitară pe această temă: „Eu cred mai degrabă că e un joc psihologic pentru a ajuta o negociere fără forță, fără luptă”.
De ce au nevoie americanii de Groenlanda
„Adevărul” a apelat la expertiza unor politologi, experți în politici de securitate și analiști militari pentru a înțelege mai bine cum stau lucrurile și în ce măsură poziția României în această speță este corectă.
Analistul în politici de securitate Hari Bucur Marcu, românul care a scris un manual NATO și a contribuit la integrarea în Alianța Nord-Atlantică este tranșant.
„E o imbecilitate ce spun unii despre pericolul american din Groenlanda! Și cine de cine să apere Groenlanda? România ce să facă? Nu e nici măcar o falsă problemă, e o imbecilitate, iar din păcate văd că politicieni și așa-ziși analiști îi dau dimensiune”, spune Hari Bucur Marcu.
Expertul în politici de securitate este de părere că nu Statele Unite ale Americii reprezintă un pericol pentru Groenlanda, ci Rusia și China. În opinia, SUA își vor impune punctul de vedere la fel cum au făcut-o în Panama sau Venezuela, dar fără a recurge la mijloace militare.
„Groenlanda are o populație cam cât Bistrița, are o suprafață enormă și e acoperită de gheață. Nu o ia Donald Trump să fugă cu ea în spate, nu le-o ia danezilor. Rusia dezvoltă baze militare în regiunea Arctică, China încearcă să le ocupe economic și comercial, iar SUA nu pot rămâne pasive. Și China și Rusia au dezvoltat capacități de lovire intercontinentale cu lansare de pe teritoriu sau din submarine. Ei, submarinele rusești sunt sub calota glaciară din zona respectivă a Groenlandei. Rusia are spărgătoare de gheață, ambele țări pot deveni amenințătoare. Așa zisa cupolă de aur, Golden Dome, pe care o are în vedere Trump, pentru apărarea împotriva rachetelor intercontinentale deținute de China sau de Rusia, ar avea ca locație Groenlanda. Insula este cea mai importantă poziție posibilă. De ce? Pentru că aceste rachete intercontinentale sunt balistice, iar ele pot fi combătute pe partea ascendentă a traiectoriei, adică, undeva cam deasupra Groenlandei”, mai spune Hari Bucur Marcu.
El a comentat și declarația ministrului danez de Externe, Lars Løkke Rasmussen, care a spus că „este clar că preşedintele (american Donald Trump) nutreşte dorinţa de a cuceri Groenlanda”.
„Domnul Rasmussen e un politician care face parte dintr-un partid care se pretinde liberal, dar care e mai degrabă socialist și e apropiat de democrații din SUA. Există unele interese ale democraților americani de a sabota politica lui Donald Trump, iar pentru asta ei îi influențează pe europeni. Nu văd ce coaliție de voință serioasă ar face europenii pentru a apăra Danemarca. Să o apere de cine, de Trump? Haideți să fim serioși, Statele Unite singure înseamnă 66% din NATO. Deci de cine să apere europenii și românii Groenlanda? Noi suntem aliați ai Americii, nu suntem în tabere opuse”, a mai afirmat Hari Bucur Marcu.
Cum vede lucrurile un politolog român din New York
Politologul Alexandru Bălaș, profesor în SUA la Universitatea SUNY Cortland New York și director al Clark Center for Global Engagement, consideră că România ar avea de câștigat dacă ar trimite trupe în Groenlanda, pentru exerciții militare.
„Spațiul Arctic este de interes geopolitic și pentru România, că membră a Uniunii Europene și a NATO. Exerciții militare în spațiul arctic nu pot fi decât benefice, pentru a învață din colaborarea cu armate din Europa de Vest despre operațiuni în condiții de iarnă grea, având în vedere că armata română nu are această experiență. Clar, interesul principal al României este flancul estic, dar și noi, că aliați, trebuie să reciprocam, și să ajutăm, cu un contingent mic, în zona nordică”, susține Balaș.
Acțiunea nu ar fi percepută la Washington drept una ostilă la adresa Statelor Unite, este părerea sa.
„Nu cred. Aș spune ba din contră. Cred ca SUA vor să vadă că și alte țări NATO pot să participe la protecția Groenlandei, ca să nu rămână tot greul pe umerii americanilo. Plus că acestea sunt doar exerciții militare, și clar va exista coordonare cu trupele SUA în Groenlanda acum (aproximativ 150 militari SUA)”, conchide expertul.
Generalul care ne-a reprezentat la Bruxelles îndeamnă la prudență
Generalul (r) Virgil Bălăceanu, cel care a reprezentat România la Comandamentul NATO de la Bruxelles şi a fost şef al Brigăzii Multinaţionale din Sud-Estul Europei, a analizat situația din perspectiva militarului. În opinia sa, este prematur ca România să ia o decizie acum, cu atât mai mult cu cât nu există semne că SUA ar apela la forță pentru a anexa insula.
„Este o chestiune extrem de prematură, dar deocamdată să vedem ce se întâmplă cu, îi putem spune, o coaliție de voință condusă de Danemarca, Franța, Germania, Suedia, Norvegia. Din ce știu, se vrea trimiterea tot în cadrul unui exercițiu. Probabil se vrea o repetare a exercițiului din septembrie, un Arctic Light, cu participarea acelorași state. Sigur, au fost invitați și americanii, nu au participat. Ca atare, nu se trece la o dizlocare masivă de forțe. Nu apar necesități inclusiv la nivelul altor state. Este o coaliție de voință, îi spun eu dacă nu vorbesc într-o notă exagerată un pic”, spune generalul.
Deși este vorba de o coaliție de voință, la fel ca în Ucrraina, generalul Virgil Bălăceanu consideră că nu există termen de comparație. „Coalția pentru Ucraina înseamnă o coaliție de voință mult mai puternică. Deci nu putem să mergem pe similitudini”, punctează el.
„Este o repetare exercițiului, scopurile sunt altele”
Cu toate acestea, generalul admite că trimiterea unor trupe în insulă ar avea și rol să prevină o acțiune din partea SUA.
„Probabil dislocarea în cadrul unui nou exercițiu se va relua, ar avea și un aspect de descurajare legat de posibilitatea ca Statele Unite să întrebuințeze forța militară. Sperăm însă că se va ajunge la un acord, la o înțelegere. Groenlanda este deschisă de dezvoltării cooperării pe linie de apărare în baza unui tratat din 1951. Și există o lungă tradiție de folosire a teritoriului Groenlandei de către americani. Deci lucrurile acestea sunt extrem de accesibile și permisibile”, adaugă generalul.
De fapt, în acest moment aliații ar exersa mai degrabă tactici pentru a apăra insula de un atac dinspre Rusia.
„Sunt state care nu rămân cu brațele încrucișate. Mai ales, iată, Germania, Franța... Vom vedea dacă mai sunt și alții care participă. Dar cei care trimit acum trupe la un gen de exercițiu sunt cei care au trimis nu mai mult de 550 de militari și la exercițiul din septembrie. Este o repetare exercițiului, scopurile sunt altele”, adaugă el.
În opinia sa, nu este cazul ca România să facă același lucru, iar tenisiunile dintre europeni și Statele Unite se vor rezolva.
„De ce să mergem pe ideea că România trebuie să trimită acum trupe în Groenlanda? Să aplică articolul 5 în interiorul NATO? Am exagera, sunt niște scenarii care nu sunt acum de luat în seamă. Eu propun să așteptăm cei care au semnat și declarația comună de sprijin. O parte participă la exerciții, alții nu”, mai spune generalul Virgil Bălăceanu.
O problemă de dezbătut
Dezbaterea privind trimiterea de trupe europene în Groenlanda, inclusiv trupe românești, s-a extins și în spațiul public și pe rețelele de socializare.
„Ministrul Apărării ar fi trebuit să facă un singur comentariu la întrebarea despre Groenlanda: no comment. Niciodată, sub nicio formă, niciun oficial nu ar trebui să speculeze pe marginea unor scenarii ipotetice, în contexte sensibile. Treaba presei e să întrebe, treaba ta ca oficial e să rămâi pe mesaj și pe agenda de comunicare strategică instituțională. Apropo: care e agenda de comunicare strategică instituțională?”, a punctat expertul în politici de securitate Oana Zamfir.
Politologul Marius Ghincea, de la Universitatea ETH Zurich, consideră că România ar trebui să se situeze mai clar de partea partenerilor europeni și să ia în calcul trimiterea unor trupe în Ucraina.
„Nu trimitem soldați în Ucraina. Nu trimitem trupe în Groenlanda. Nu contribuim cu mai nimic la acțiunile concertate ale aliaților europeni și nord-americani la viitoarea arhitectură de apărare aliată. Dovadă că nici nu avem un loc la mesele unde se discută. Dar ne așteptăm să ne ajute lumea în caz de nevoie. Să vină la noi trupe aliate pentru a apară și descuraja. Să beneficiem și noi că hub logistic de pe urmă reconstrucției Ucrainei. Știți cum se numește asta? Free riding! Știți cum se rezolvă problema free riding-ului? Prin excluderea și amendarea călătorului neplătitor. Care nu contribuie. România e pasagerul fără bilet care apoi se și plânge că îi dă amendă controlorul”, spune Ghincea.
Se încarcă comentariile...
