România, din nou în atenția presei internaționale. Cum a sfidat țara noastră legislația UE privind pesticidele
0România a început anul 2025 sfidând deschis legislația Uniunii Europene, prin acordarea de noi derogări de urgență pentru pesticide interzise care ucid albinele, în ciuda unei hotărâri a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) care consideră aceste derogări ilegale, notează POLITICO.
În cea mai recentă mișcare, Ministerul Agriculturii a aprobat în tăcere utilizarea Cruiser 350 FS, un pesticid din categoria neonicotinoidelor, interzis în UE din cauza impactului devastator asupra polenizatorilor.
Această decizie contrazice direct hotărârea istorică a CJUE din ianuarie 2023, care interzice astfel de derogări, evidențiind o ruptură tot mai mare între București și autoritățile europene în privința conformității cu normele de mediu.
Bucureștiul a autorizat utilizarea Cruiser 350 FS pentru culturile de porumb și floarea-soarelui în 2025, împreună cu alte substanțe chimice interzise, invocând infestări severe de dăunători și presiuni economice. Această sfidare ridică întrebări cu privire la interpretarea legislației UE de către România și scoate în evidență dificultățile Comisiei Europene în aplicarea regulilor.
Fermierii în prima linie
Fermierii din sudul și sud-estul României, unde culturile de floarea-soarelui și porumb domină peisajul, se confruntă cu amenințări semnificative din partea dăunătorilor din sol. Acești dăunători pot devasta culturile în stadiu incipient, forțând resămânțarea costisitoare și reducând semnificativ randamentele în terenurile monoculturale.
Fără tratamente precum neonicotinoidele, fermierii avertizează asupra unor pierderi totale ale recoltelor în anumite zone afectate. Ministerul Agriculturii a invocat aceste riscuri în decizia sa, precizând că semințele tratate vor fi limitate la zonele cu infestări severe de dăunători și că vor exista controale stricte pentru a minimiza riscurile de mediu.
Totuși, neonicotinoidele sunt recunoscute pe scară largă pentru efectele lor nocive asupra polenizatorilor, studiile legând utilizarea acestora de scăderea populațiilor de albine și de pierderea biodiversității. Din acest motiv, UE a interzis Cruiser 350 FS și alte neonice pentru utilizare în aer liber în 2018.
Hotărârea CJUE din 2023 a fost menită să închidă lacunele legislative care permiteau României și altor state membre să evite în mod repetat aceste interdicții. Țări precum Franța și Belgia, printre cei mai mari utilizatori de neonicotinoide din UE, s-au conformat rapid. Totuși, România a continuat să autorizeze utilizarea lor de urgență în 2023, 2024 — și acum în 2025.
Bruxelles-ul așteaptă clarificări
Comisia Europeană a transmis că nu a primit încă notificarea oficială privind ultimele derogări ale României. Cu toate acestea, purtătoarea de cuvânt Eva Hrncirova a confirmat că problema este discutată în cadrul Comitetului Permanent pentru Plante, Animale, Alimente și Furaje — un panel condus de Comisie care reunește reprezentanți ai ministerelor naționale pentru a consulta implementarea politicilor practice.
Hrncirova a subliniat angajamentul Comisiei de a lucra îndeaproape cu România, dar nu a indicat dacă vor urma proceduri de infringement.
Răspunsul Ministerului Agriculturii
Ministerul Agriculturii din România și-a apărat decizia, argumentând că derogările au fost atât necesare, cât și legale.
Într-un răspuns pentru POLITICO, ministerul a invocat lipsa alternativelor viabile pentru gestionarea infestărilor severe de dăunători și a susținut că regulile UE privind pesticidele permit autorizări de urgență în “circumstanțe speciale”. Ministerul a argumentat că această abordare protejează competitivitatea agriculturii românești, în timp ce abordează amenințările asupra sănătății plantelor care nu pot fi rezolvate prin alte mijloace.
De asemenea, a susținut că acțiunile sunt în conformitate cu legislația UE, chiar și în lumina hotărârii CJUE, pe care a interpretat-o ca permițând astfel de derogări în anumite condiții.
Se încarcă comentariile...
