România, criticată dur de Consiliul Europei pentru Legile Justiţiei

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Legile justiţiei au fost criticate de GRECO
Legile justiţiei au fost criticate de GRECO

România a făcut progrese extrem de limitate în implementarea măsurilor de combatere a corupţiei în privinţa membrilor Parlamentului, judecătorilor şi procurorilor. Cel puţin aceasta este concluzia unui raport al organismului anticorupţie al Consiliului Europei.

România este pusă din nou la zid de Consiliul Europei. Grupul Statelor împotriva Corupţiei (GRECO), organismul anticorupţie al Consiliului Europei (CoE), a criticat dur România într-un raport pe tema justiţiei, făcut public ieri.

Concret, GRECO reproşează autorităţilor de la Bucureşti că stau foarte prost la implementarea recomandărilor incluse într-o evaluare din 2016.

Concret, România ar fi implementat pe deplin numai două din cele 13 recomandări. Şapte recomandări nu au fost implementate, iar alte patru au fost doar parţial implementate, precizează Consiliul Europei.

Raportul arată că modificările legislative grăbite excesiv fără consultare adecvată, făcute fie de Guvern, fie de Parlament, rămân o mare problemă pentru România. Asta mai ales atunci când măsurile sunt percepute ca subminând eforturile de intergritate şi anticorupţie şi ca servind anumitor interese.

GRECO se referă, printre altele, la redefinirea infracţiunii de abuz în serviciu şi Legea amnistiei, care au declanşat proteste de stradă masive. Acestea ar putea să nu fie singurele critici aduse Bucureştiului de Consiliul Europei. GRECO pregăteşte un nou document, pe proiectele de modificare a Legilor justiţiei, criticate şi până acum de oficialii Uniunii Europene, care ar putea fi publicat în martie.

Parlamentarii, de neatins

Raportul GRECO notează că principala iniţiativă luată în România privind parlamentarii este adoptarea în octombrie 2017 a unui Cod de Conduită care trebuie să precizeze regimul cadourilor şi a altor beneficii primite de parlamentari, precum şi managementul conflictelor de interese. În ciuda acestei dezvoltări pozitive, GRECO arată că formulările mult mai generale şi reglementările vagi pentru aplicarea documentului nu oferă un cadrul satisfăcător de lucru.

Tot în ceea ce-i priveşte pe parlamentari, România nu a pus în aplicare o recomandare în care se solicita reanalizarea şi ameliorare dispoziţiilor legale asupra imunităţii parlamentarilor, inclusiv a celor care ocupă sau au ocupat o funcţie guvernamentală. GRECO a solicitat impunerea unor „criterii clare şi obiective pentru luarea deciziei de ridicare a imunităţii şi suprimând necesitatea ca organele de urmărire penală să prezinte, ca argument pentru cererea lor, întregul dosar“.

Proceduri netransparente la numirea procurorilor

Oficialii europeni se arată îngrijoraţi şi de „absenţa unor măsuri concrete pentru a asigura ca numirea şi revocarea persoanelor din cele mai înalte funcţii din cadrul parchetelor să se bazeze pe o procedură transparentă şi criterii obiective“. În acelaşi timp, GRECO  subliniază necesitatea ca CSM să joace un rol mai important în această procedură.

Raportul critică şi insuficienta performanţă a Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI), mai ales în ceea ce priveşte controlul declaraţiilor de avere şi de interese ale parlamentarilor.GRECO a mai solicitat şi o îmbunătăţire a aplicării deciziilor şi sancţiunilor cerute de ANI privind cazurile de incompatibilitate şi conflict de interese.

Avertisment la Legile justiţiei

Deşi nu a analizat proiectele Legilor justiţiei, acestea urmând să facă obiectul unui raport separat, GRECO a avertizat asupra modificărilor pe care Parlamentul vrea să le facă. „GRECO nu poate ignora faptul că Guvernul a prezentat în august 2017 o propunere/ansamblu de măsuri legislative privind justiţia care a suscitat un val foarte important de proteste şi a provocat reacţii negative pe motivul că măsurile propuse ar pune în primejdie independenţa justiţiei. Majoritatea Corpului magistraţilor s-a asociat mişcărilor de protest. Eveniment fără precedent, mai mult de jumătate din numărul judecătorilor şi procurorilor au semnat o petiţie cerând retragerea procesului legislativ, argumentând că fusese lansat fără consultările prealabile necesare şi fără evaluarea impactului. (...) GRECO nu poate ignora nici faptul că aceste amendamente intervin într-un context deosebit de tensionat marcat de alegaţiunile de manipulare a instituţiilor şi de intimidare a magistraturii“, se arată în raport.  

Riscăm să ne întoarcem de unde am plecat

Analiştii nu se declară surprinşi de concluziile raportului GRECO şi spun că după două decenii riscăm să ne întoarcem de unde am plecat, în privinţa justiţiei.

„Raportul GRECO ne spune ceea ce ştim. Că avem un Parlament care se ocupă de altceva decât buna funcţionare, lipsit de transparenţă şi incapabil să se înscrie pe sine în normele unei democraţii normale. Este deosebit de trist şi neplăcut că după două decenii de eforturi suntem extrem de aproape de punctul de plecare“, afirmă analistul politic Dan Ionescu.

Potrivit acestuia, o parte din vină o are şi societatea, prin votul dat Parlamentului.   

„Vina este în primul rând a noastră, a cetăţenilor, care nu înţelegem pe deplin rolul fundamental al mecanismului parlamentar în interiorul societăţii. Dezinteresul constant din partea alegătorilor, manifestat printr-o prezenţă scăzută la vot, este speculat de grupurile politice care îşi închipuie că mandatul primit le permite să facă orice le poate aduce un profit, ignorând cu desăvârşire agenda publică şi interesul cetăţeanului“, explică specialistul, care spune că semnalul de alarmă tras de GRECO trebuie luat în serios.

„Scandalul din 2017, în care Parlamentul a fost un element central prin adopatarea pachetelor de legi pe justiţie, a mai crescut interesul în societate, dar indicatorii din raportul GRECO ar trebui să ne dea de gândit. Suntem o ţară în care Parlamentul preferă să ignore interesele generale şi să concentreze pe nevoile şi dorinţele grupurilor de interese din spatele aleşilor politici“, conchide Dan Ionescu.

Circumstanţele excepţionale

GRECO a decis, într-o sesiune plenară desfăşurată în perioada 4-8 decembrie, să evalueze de urgenţă proiectele de lege privind sistemul judiciar din România.

Este pentru prima dată când GRECO s-a folosit de Regula 34 din Regulamentul său de procedură, recent introdusă pentru a permite „o procedură ad-hoc în circumstanţe excepţionale“. Această regulă poate fi aplicată când o reformă instituţională, o iniţiativă legislativă sau schimbare procedurală poate duce la o încălcare gravă de către un stat membru a standardelor anticorupţie ale Consiliului Europei care sunt supuse evaluărilor GRECO. Organismul nu a putut evalua proiectele legislative privind justiţia în raportul făcut public ieri, din cauză că au fost recent redactate. Raportul ad-hoc privind aceste legi este însă în pregătire şi va fi discutat şi, eventual, adoptat de GRECO la sesiunea sa plenară de la 19-23 martie.

Bani pentru pentru foştii deţinuţi închişi în condiţii necorespunzătoare

Chiar înainte ca GRECO să publice raportul care pune la zid România în privinţa justiţiei, ministrul Tudorel Toader s-a întâlnit cu preşedintele CEDO, Guido Raimondi, pentru a discuta foaia de parcurs pentru îndeplinirea cerinţelor hotărârii-pilot privind condiţiile din penitenciarele româneşti. 

Printre alte măsuri, Ministerul Justiţiei vrea să introducă în lege acordarea unor compensaţii financiare pentru deţinuţii care au executat pedepse în condiţii necorespunzătoate, la fel cum a procedat Italia şi Ungaria, ţări care au avut şi ele probleme cu supra-aglomerarea penitenciarelor.

Astfel, compensaţia financiară în cazul cazării deţinuţilor în condiţii necorespunzătoare se va realiza după modelul recursului compensatoriu, iar de compensaţiile băneşti ar urma să beneficieze acei deţinuţi care nu au beneficiat de reducerea cu şase zile a pedepselor la fiecare 30 de zile executate în condiţii improprii.

Potrivit unor surse sindicale din Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP), compensaţiile care ar urma să fie acordate sunt de 5 – 8 euro pentru fiecare zi de detenţie.  Aceleaşi surse estimează că pentru deţinuţii care au fost deja puşi în libertate se vor plăti, estimativ, între 7.500 şi 12.000 de euro pentru fiecare deţinut, la o medie de 4 ani a pedepsei executate.

Oficialii Ministerului Justiţiei şi-au propus ca termen pentru realizarea acestei măsuri primul semestru al acestui an.

Evenimente

Top articole

Partenerii noștri


Ultimele știri
Cele mai citite