România a ajuns în urma Bulgariei, din cauza atacurilor anti-Justiţie ale PSD

Liviu Dragnea, Tudorel Toader, Florin Iordache şi Eugen Nicolicea

Vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, a prezentat ieri raportul oficial despre progresele României şi Bulgariei în reformele din justiţie şi statul de drept. În timp ce Bulgaria a fost lăudată, România a fost dur criticată pentru atacurile politicului asupra  justiţiei.

Raportul (MCV) pentru România prezentat ieri de vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, este extrem de critic la adresa Guvernului şi Parlamentului. Principalul capăt de acuzare: atacurile puterii asupra justiţiei. Ca urmare, Comisia Europeană ne cere să suspendăm „imediat” punerea în aplicare a legilor justiţiei. „Suspendaţi imediat toate numirile şi demiterile în derulare ale procurorilor de vârf”, ne mai cere Bruxelles-ul. În acelaşi timp, prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, a anunţat că monitorizarea Bulgariei pe MCV s-ar putea încheia în anul 2019.

Cele opt noi recomandări

Executivul comunitar arată că România a îndeplinit doar două din cele 12 recomandări emise de Comisie în raportul MCV din ianuarie 2017 (cele referitoare la Sistemul Prevent al Agenţiei Naţionale de Integritate şi Agenţia Naţională a Bunurilor Indisponibilizate) şi a adăugat alte recomandări extrem de dure. Mai exact, opt. Printre acestea se numără oprirea imediată a implementării legilor Justiţiei realizate de Comisia Iordache, precum şi a ordonanţelor de urgenţă emise de Guvernul Dăncilă, stoparea implementării Codului Penal şi a Codului de Procedură Penală, asumarea de către Parlament şi Guvern a recomandărilor Comisiei de la Veneţia şi GRECO.

Concret, pe Legile justiţiei, Comisia Europeană cere ca România să suspende imediat punerea în aplicare a acestora şi a ordonanţelor de urgenţă ulterioare. În acelaşi timp, ni se solicită să revizuim Legile Justiţiei „ţinând pe deplin seama de recomandările din cadrul MCV, Comisia de la Veneţia şi GRECO”.

„De asemenea, suspendaţi imediat toate numirile şi demiterile în derulare ale procurorilor de vârf; relansaţi procesul de numire a unui procuror-şef al DNA cu experienţă dovedită în urmărirea penală a infracţiunilor de corupţie şi cu un mandat clar de a continua desfăşurarea anchetei profesionale şi neparticipante a corupţiei, iar Consiliul Superior al Magistraturii să numească imediat o echipă interimară pentru conducerea Inspecţiei Judiciare şi în termen de trei luni să numească, prin concurs, o nouă echipă de conducere în Inspecţie”, a mai cerut Comisia Europeană. Executivul comunitar mai solicită respectarea opiniilor negative ale Consiliului Superior cu privire la numiri sau concedieri ale procurorilor în funcţii de conducere.

În ceea ce priveşte Codurile penale, Comisia cere îngheţarea procesului de implementare a modificărilor la Codul penal şi Codul de procedură penală şi revizuirea acestora, „ţinând pe deplin seama de necesitatea compatibilităţii cu legislaţia UE şi cu obligaţiile internaţionale privind dispoziţiile privind corupţia, recomandările din cadrul MCV şi avizul Comisiei de la Veneţia”.

Monitorizarea Bulgariei în cadrul MCV s-ar putea încheia în 2019

Monitorizarea Bulgariei în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) s-ar putea încheia în anul 2019, a mai anunţat ieri Frans Timmermans, prim-vicepreşedinte al Comisiei Europene. „Preşedintele CE, Jean-Claude Juncker, a fixat obiectivul încheierii procedurii MCV la sfârşitul actualului mandat. (...) În cazul Bulgariei, raportul observă progrese constante înregistrate de Bulgaria pentru îndeplinirea recomandărilor. Unele recomandări pot fi considerate implementate, altele sunt aproape de implementare (...). Dacă aceste tendinţe pozitive continuă, iar Bulgaria menţine acest parcurs în mod sustenabil şi ireversibil, Comisia Europeană este încrezătoare că prcedura MCV în cazul Bulgariei poate fi încheiată înainte de sfârşitul actualului mandat al Comisiei Europene", a declarat Frans Timmermans.

Să înţelegem că noi nu am fost ocupaţi de Uniunea Europeană, ci am cerut să aderăm la UE. Uniunea este o convenţie, iar dacă nu ne îndeplinim obligaţiile asumate este doar logic să fim daţi afară Augustin Zegrean fost judecător CCR

Iohannis: Două note foarte proaste pentru actuala guvernare

Preşedintele României, Klaus Iohannis, a reacţionat rapid după publicarea raportului MCV catalogând guvernarea Dragnea-Dăncilă drept un „accident al democraţiei” care trage ţara înapoi. Şeful statului a spus că raportul Comisiei şi Rezoluţia Parlamentului European arată că România a regresat la momentul preaderării la Uniune şi că vinovat pentru acest fapt este guvernarea PSD. „Observăm cu toţi şi observăm cu mare îngrijorare că aceşti guvernanţi se fac că plouă. Ei au alte preocupări. Şi aşa este. Singurul obiectiv al Guvernării Dragnea-Dăncilă e să îl scape pe Dragnea de închisoare sau de dosare. Nu-i mai interesează nici Europa, nici românii, nici mersul României şi este foarte trist acest lucru (…) Iată primul rezultat al guvernării: au şters cu buretele tot efortul, cei 11 ani de când am aderat. Acest accident al democraţiei a reuşit să anuleze în timp record aceste rezultate", a completat Iohannis.

Şi Parchetul General a anunţat că a luat act de raportul prezentat ieri de MCV, notând că „punctul de vedere formulat de Comisia Europeană în chestiuni fundamentale precum independenţa justiţiei, cariera magistraţilor, modificările aduse Codului penal şi Codului de procedură penală este similar cu poziţia exprimată în mod constant de Ministerul Public”.

La rândul lui, judecătorul Cristi Danileţ subliniază că acesta ar fi primul raport ce marchează o involuţie în ceea ce priveşte independenţa justiţiei şi lupta anticorupţie. „Este cel mai dur şi grav raport care s-a dat României de la aderare, deşi anterior trendul era unul pozitiv. Astăzi, Comisia Europeană ne-a spus că există un regres în special în privinţă a două aspecte: independenţa justiţiei şi lupta anticorupţie şi arată că vina pentru acest lucru aparţine Parlamentului şi Guvernului”, spune magistratul.

Fostul judecător CCR Augustin Zegrean aminteşte că România a aderat la UE fără să fie obligată de cineva. „Cine crede că din poziţia acestor instituţii nu se vede ce se întâmplă cu adevărat la Bucureşti se înşală. Să înţelegem că noi nu am fost ocupaţi de Uniunea Europeană, ci am cerut să aderăm la UE. Uniunea este o convenţie, iar dacă nu ne îndeplinim obligaţiile asumate este doar logic să fim daţi afară. Să fie clar, justiţia este doar una, iar aici ei au dreptate. Niciodată nu ne-au cerut lucruri rele, până la urmă, la noi e rău şi la ei e bine, altfel ar fi ascultat ei de noi”, ne-a declarat fostul judecător.

Dacă înainte aveam 12 probleme de îndreptat, azi mai avem încă 8. În aceste condiţii, consider că mai devreme de 5 ani nu vom vorbi de ridicarea MCV Cristi Danileţ Judecător

Sub lupa UE de 11 ani

Reamintim că pe 1 ianuarie 2007, Comisia a instituit Mecanismul de Cooperare şi Verificare pentru a evalua progresele înregistrate de angajamentele asumate de România în domeniile reformei judiciare şi luptei împotriva corupţiei.

Începând cu anul 2007, Comisia a prezentat periodic progresele înregistrate în aceste domenii în rapoarte scrise adresate Parlamentului European şi Consiliului. Rapoartele au beneficiat de contacte cu statele membre, societatea civilă, organizaţii internaţionale, experţi independenţi şi o varietate de alte surse.

România,  pe urmele Poloniei şi Ungariei

Parlamentul European a adoptat, tot marţi, o rezoluţie privind statul de drept din România, în care este condamnată intervenţia jandarmilor la mitingul Diasporei, dar şi măsurile  care vizează ONG-urile. Practic, România merge încet pe urmele Poloniei şi Ungariei, care au avut parte de rezoluţii similare, înainte ca forul să voteze activare a Articolului 7 din Tratatul UE, care duce la suspendarea dreptului de vot în Consiliul European. 

Cu 473 de voturi „pentru“, 151 de voturi „împotrivă“ şi 40 de abţineri, Parlamentul European (PE) „condamnă intervenţia violentă şi disproporţionată a poliţiei în timpul protestelor de la Bucureşti din august 2018; solicită autorităţilor române să asigure o investigaţie transparentă, imparţială şi eficientă în ceea ce priveşte acţiunile poliţiei“.

De asemenea, inclusiv într-un comunicat ulterior al PE, forul atrage atenţia asupra faptului că Puterea pune piedici ONG-urilor. „Deputaţii avertizează asupra potenţialului efect de intimidare societăţii civile pe care l-ar putea avea legislaţia privind finanţarea, organizarea şi funcţionarea ONG-urilor şi menţionează că aceasta ar putea fi în conflict cu principiul libertăţii de asociere şi cu dreptul la viaţa privată“, se arată în poziţia Parlamentului European. 

Aroganţa lui Şerban Nicolae

Toate criticile enunţate de europarlamentari nu i-au făcut pe aleşii PSD să îndulcească tonul faţă de UE.  Liderul senatorilor PSD, Şerban Nicolae, a subliniat că România şi Bulgaria sunt „încă ţinute într-o poziţie inutilă şi umilitoare“. Întrebat dacă Parlamentul va ţine cont de rezoluţie, Şerban Nicolae a răspuns ironic: „Cu exact acelaşi respect cu care a ţinut cont şi premierul Ungariei. Cred că este un model de urmat. Mai ales că Ungaria este un membru mai vechi al UE în comparaţie cu România“. 

În schimb, Opoziţia a criticat PSD şi ALDE pentru deciziile luate la nivel european. „Se vede cu ochiul limpede că un clan de derbedei politici, specializaţi în infracţiuni, au capturat statul român şi folosesc puterea obţinută în alegeri nu pentru a servi interesul cetăţeanului român, ci pentru a-şi rezolva problemele personale“, a declarat Ludovic Orban.