Rasputin, împuşcat de un agent britanic

Grigorie Efimivici Rasputin s-a născut pe 10 ianuarie 1869 în micuţul sat siberian Pokrovskoie, pe malul râului Tura. Era al doilea copil al familiei, pe lângă Dimitri şi Maria. Fata s-a

Grigorie Efimivici Rasputin s-a născut pe 10 ianuarie 1869 în micuţul sat siberian Pokrovskoie, pe malul râului Tura. Era al doilea copil al familiei, pe lângă Dimitri şi Maria.

Fata s-a înecat în Tura, iar câţiva ani mai târziu, Dimitri şi Grigori au fost la pun pas să moară amândoi în acelaşi mod. Un sătean i-a scos din apă, dar Dimitri a făcut pneumonie şi a murit.

Moartea prematură a fraţilor l-a transformat pe Grigorie într-un copil ciudat, tăcut, cu priviri întunecate.

Singurul lui dar era că îi numea întotdeauna cu precizie pe hoţii care dădeau iama prin herghelia tatălui.

La 18 ani, Grigorie a fost închis la Mănăstirea Verkoturie pentru trei luni, drept pedeapsă pentru un furt mărunt. Se spune că acolo i s-a arătat Maica Domnului.

Cert este că s-a întors de la mănăstire foarte religios. S-a însurat cu Praskovia Dubrovina în 1889 şi au avut trei copii: Dimitri, Varvara şi Maria. Plus încă unul nelegitim, făcut prin vecini, căci Rasputin n-a fost niciodată uşă de biserică. În 1901 a plecat în pelerinaj la Ierusalim şi la întoarcere s-a stabilit la Sankt Petersburg, unde şi-a făcut apariţia slab şi murdar, cu hainele tocite şi desculţ.

“Călugărul nebun”

Privirea lui hipnotică a atras atenţia Anei Virubova, cea mai bună prietenă a ţarinei Alexandra. Ana tocmai fusese bătută măr de soţ şi căzuse într-o depresie cumplită. L-a invitat în casa ei pe călugărul zdrenţăros pentru că era creştineşte să omeneşti un pelerin care a fost la Ierusalim.

De atunci, Rasputin a fost nelipsit din casa Anei, unde doamnele se adunau să se roage în compania mujicului. Rasputin a ajuns în anturajul ţarinei când Alexei, singurul băiat al perechii imperiale, a căzut de pe cal, suferind o puternică hemoragie internă. Medicii Curţii credeau că aceasta îi va fi fatală băiatului, care suferea de hemofilie, boala “regală” transmisă de regina Victoria.

Ana Virubova nu a ezitat nicio clipă în a-l recomanda pe Rasputin ca singura şansă a copilului. Ţarina a acceptat şi aşa a intrat Rasputin în familia imperială. În noaptea în care el s-a rugat la căpătâiul copilului care agoniza, ţarina Alexandra a crezut că s-a înfăptuit o minune.

Alexei şi-a revenit, iar Rasputin­ a devenit un obişnuit al Curţii, căpătând din ce în ce mai multă influenţă. Devenise ţinta tuturor oportuniştilor care, în schimbul unor petreceri de pomină, îi cereau să mijlocească pentru ei tot felul de funcţii. Totodată intrase şi în vizorul serviciului secret Okhrana, care îl numea “Călugărul nebun” şi “Carcalete”, după cum reieşea din “rapoartele de sub casa scării” din imobilul unde avea un apartament şi de unde era filat realmente zi şi noapte de agenţi.

Nobilii ahtiaţi după funcţii importante îl “spurcaseră” pe mujic la femei, băutură şi petreceri cu ţigani. Rasputin se lăsase bucuros “întinat”, pentru că filosofia sa mistică îi permitea: “Numai prin durerea păcatului omul poate să cunoască mântuirea lui Dumnezeu”, spunea el.

Glonţul fatal

În decembrie 1916, prinţul Felix Iusupov, Marele Duce Dimitri Pavlovici şi Vladimir Puriskevici, membru al Dumei, l-au ademenit în cămările din subsolul Palatului Moika, pentru a-l ucide. S-a spus că, până la urmă, Rasputin a murit înecat, după ce a fost otrăvit, bătut, împuşcat, legat fedeleş şi aruncat în Neva. Dr. Vladimir Zharov  de la Universitatea din Arkansas, SUA şi Derrick Pounder - director al Centrului de Medicină Legală al Universităţii din Dundee, Scoţia - au reanalizat cazul.

Ei au confirmat raportul medicilor legişti care făcuseră autopsia, anume că nu exista nicio urmă de otravă activă în stomacul lui Rasputin, iar puţina apă găsită în plămâni nu justifica moartea prin înecare. Rămânea doar varianta împuşcării.

Cea mai remarcabilă descoperire a celor doi specialişti se referă la tipul şi calibrul gloanţelor extrase din trupul lui Rasputin. Profesorul Pounder a demonstrat, după rana provocată şi tubul cartuşului, că al patrulea glonţ, tras în ceafa lui Rasputin,­ nu numai că i-a fost fatal, dar provenea de la altă armă decât celelalte.

Directorul departamentului de arme de foc din cadrul Muzeului Armelor din Londra a fost de acord cu profesorul că acest glonţ provenea cu siguranţă de la un revolver britanic, marca Webley Mk VI, folosit de serviciile secrete britanice din acea perioadă.

Complotul britanic

Unii martori îl trecuseră pe listă ca fiind participant la atentat pe locotenentul Oswald Rayner, ofiţer ataşat unei celule a SIS (serviciu secret britanic) în St. Petersburg.

Acesta avea revolver Webley MkVI. “Călugărul nebun” era în atenţia SIS, deoarece insista ca ţarul să-şi retragă trupele din război. Participarea lui Rayner la complotul împotriva lui Rasputin­ nu putea fi întâmplătoare, cu atât mai mult cu cât îl cunoştea bine pe Iusupov, cu care fusese coleg la Oxford.

Ţarul l-a suspectat pe Rayner, primind informaţii de la Okhrana, care ştia cam prea multe detalii pentru un serviciu care îşi făcuse “mea culpa” pentru că nu fusese pe fază în noaptea cu pricina. Însă ambasadorul britanic George Buchanan l-a asigurat pe ţar că serviciile ţării sale nu s-ar fi implicat într-un asemenea complot. Întors în Anglia, Rayner i-a povestit unei rude, Rose Jones, că a fost prezent la uciderea lui Rasputin, fără a da alte detalii.