Protestatarii anti-PSD cer daune de 200.000 de lei de la jandarmi, pentru amenzi nelegale
0
Mai mulţi protestari care au fost amendaţi nelegal de jandarmi pe 30 martie 2018, cu ocazia congresului PSD, cer daune morale de 200.000 de lei de la 36 jandarmi şi de la Jandarmeria Bucureşti. Acţiunea vine după ce instanţele le-au anulat contravenţiile, printre contestatari aflându-se şi protestatarul surdo-mut amendat de jandarmi pentru „scandare” de lozinci anti-PSD.
Printre jandarmii chemaţi la bară sunt mai mulţi subofiţeri, dar şi doi ofiţeri cunoscuţi: căpitanul Răducu Şerban - care a fost filmat în ianuarie 2018 cum lovea un protestatar în Piaţă Universităţii şi s-a remarcat prin intervenţia de la DNA când a fost citat Liviu Dragnea - şi colonelul Sebastian Cucoş, fost şef al Jandarmeriei, cercetat în dosarul protestului din 10 august 2018, scrie publicaţia Ziare.com.
Cei 20 de protestatari au deschis, luni, procesul la Judecătoria Sectorului 1 din Bucureşti. „Solicităm obligarea paratilor la plata sumei totale de 200.000 lei, respectiv de 10.000 lei pentru fiecare reclamant, proporţional cu culpă fiecărui părat, reprezentând despăgubiri aferente prejudiciului moral cauzat prin sancţionarea contravenţională nelegală a subsemnatilor pentru participarea la o contramanifestaţie în dată de 10 martie 2018," se arată în cererea de chemare în judecată.
Protestatarii arată că prin contravenţiile primite ar fi fost prejudiciaţi, li s-a restrâns dreptul de a participa la o adunare publică şi, mai mult, le-ar fi fost indusă starea de temere că vor fi sancţionaţi din nou în viitor, dacă vor participa la adunări publice similare, resimtind presiunea amenzilor stabilite.
„Nu în ultimul rând, subsemnaţii am fost obligaţi să contestăm procesele-verbale nelegale întocmite de parată, prezentându-ne la termenele de judecată pe care soluţionarea plângerilor noastre le-a presupus, renunţând la timpul nostru liber ori lipsind de la locurile de muncă pentru a fi prezenţi în sala de judecată şi îndurând disconfortul procesului civil intern," explică protestatarii.
În sprijinul lor, protestatarii invocă jurisprudenţa CEDO, care a statuat că statele nu au numai obligaţia de a proteja dreptul la întrunire paşnică, dar şi pe aceea "de a se abţine să aducă restrângeri indirecte, abuzive exerciţiului acestui drept."
Potrivit acestora, manifestaţia la care au participat a fost paşnică, iar ei au respectat întocmai limitele exercitării drepturilor la liberă întrunire şi liberă expresie, în lumina jurisprudenţei CEDO, restrângerea acestor drepturi prin sancţionarea activităţii cuprinse în manifestare este de natură a aduce atingere libertăţii de exprimare şi a libertăţii de întrunire.
Se încarcă comentariile...
