Primul dosar restituit de instanţă către Secţia Specială, după decizia CJUE. Curtea de Apel Piteşti: „SIIJ nu prezintă garanţii”

Sediul Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ). Imagine: Adevărul / Ionuţ Mureşan

Prima dosar penal care se reîntoarce la parchet în baza deciziei Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) pe tema desfiinţării Secţiei Speciale (SIIJ) vine de la Curtea de Apel Piteşti. Instanţa şi-a întemeiat hotărârea în baza deciziei CJUE, a constatat că SIIJ „nu prezintă garanţii” pentru independenţa magistraţilor şi a trimis cauza la procurorul de la SIIJ pentru ca acesta să-şi decline competenţa în favoarea altui parchet.

„În baza art. 2 şi art. 19 alineatul (1) al doilea paragraf TUE, Decizia 2006/928 şi Hotărârea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (Marea Cameră) din 18.05.2021 constată că Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie din cadrul Ministerului Public, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu este justificată de imperative obiective şi verificabile legate de buna administrare a justiţei şi nu este însoţită de garanţii specifice care să permită:

• pe de o parte, să se înlăture orice risc ca această secţie să fie folosită ca instrument de control politic al activităţii respectivilor judecători şi procurori susceptibil să aducă atingere independenţei acestora şi, 
• pe de altă parte, să se asigure că respectiva competenţă poate fi exercitată în privinţa acestora din urmă cu respectarea deplină a cerinţelor care decurg din articolele 47şi 48 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. 

În baza art. 4886 din Cpp admite contestaţia formulată Asociaţia Proprietarilor Păgubiţi Oarja 2000 şi stabileşte termenul în care procurorul să rezolve cauza la data 18.01.2022.

În baza art. 2 şi art. 19 alineatul (1) al doilea paragraf TUE, Decizia 2006/928 şi Hotărârea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (Marea Cameră) din 18.05.2021 urmează ca procurorul să-şi decline competenţa de soluţionare a cauzei, iar la stabilirea competenţei vor fi excluse dispoziţiile art. 88 1 din Legea 304/2004. În baza art. 275 alin. 3 Cpp, cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului. Definitivă. Pronunţată în şedinţa publică din data de 07.06.2021”, se arată în minuta deciziei Curţii de Apel Piteşti.

Efectul deciziei CJUE: Dosarele SIIJ se vor relua de la zero

Decizia Curtii de Justitie a Uniunii Europene (CJUE) de marti, 18 mai 2021, care pune capăt activităţii Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ), va produce o serie de schimbări majore în instanţele din România.

Dosarele în care magistraţii au fost cercetaţi de Secţia Specială, indiferent de faza în care se află, vor fi reluate de la zero, sunt de părere specialiştii în drept consultaţi de „Adevărul”.

Acest lucru nu se va întâmpla din oficiu, ci doar la solicitarea celor direct interesaţi, adică procurorii inculpaţi de SIIJ sau la intervenţia Parchetului General.

În spaţiul public s-a pus problema că, decizia CJUE nu poate influenţa dosarele în discuţie aflate în faza de urmărire penală sau deja în instanţă, ci va viza anchetele magistraţilor de acum încolo. Experţii în drept susţin că atâta vreme cât actele de urmărire penală au fost emise de o instituţie înfiinţată nelegal, acestea sunt lovite de nulitate.

Suspecţii sau inculpaţii pot solicita anularea anchetelor

Potrivit sursei citate, magistraţii (procurori şi judecători) care sunt suspecţi sau inculpaţi în dosarele instrumentate de SIIJ au posibilitatea de acum încolo să solicite instanţei de judecată, în baza deciziei Curţii Europene, anularea tuturor actelor lucrate de Secţia Specială. În această situaţie, cauzele se vor întoarce la parchetele competente, altul decât SIIJ, iar cercetarea va fi reluată de la actul de sesizare, adică de la zero.

Cea de-a doua variantă este ca Parchetul General să solicite instanţelor de judecată anularea actelor făcute de Secţia Specială în dosarele care vizează magistraţii acuzaţi. Deocamdată nu s-a luat o decizie în acest sens.

Surse judiciare au declarat, pentru „Adevărul”, că o serie de procurori inculpaţi de Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie se pregătesc să ceară instanţelor anularea cercetării judecătoreşti şi retrimiterea rechizitoriilor la parchetele competente.

Magistraţii aflaţi în această situaţie nu vor scăpa de acuzaţii, doar că ancheta va fi reluată de alte parchete competente, fie DNA, fie Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, aşa cum se proceda până la înfiinţarea Secţiei Speciale.

Activitatea Secţiei Speciale a început în octombrie 2018, sub conducerea procurorului Adina Florea. SIIJ are competenţa exclusivă de a efectua urmărirea penală pentru infracţiunile săvârşite de judecători şi procurori, inclusiv judecătorii şi procurorii militari şi cei care au calitatea de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii.

Activitatea acestei structuri de parchet a fost intens criticată în ultimii doi ani, dat fiind că o parte dintre cauze fie nu au fost finalizate, fie au fost clasate, peste 500. În 2020, SIIJ a finalizat doar două rechizitorii pe care le-a deferit justiţiei, ambele vizându-l pe fostul procuror DNA Ploieşti, Mircea Negulescu.