Preşedintele Curţii Supreme îi cere lui Ponta încă un sediu pentru instituţie
0
Preşedintele Curţii Supreme, Livia Stanciu, i-a sesizat, miercuri, premierului Victor Ponta că este necesar un nou sediu în care să funcţioneze Instanţa Supremă şi l-a invitat să vină să vadă în ce condiţii lucrează judecătorii, Ponta răspunzând că ar vrea să aibă rezolvată problema atunci când va da curs invitaţiei.
Livia Stanciu a ridicat problema sediului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) în discuţiile care au avut loc la şedinţa Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, la care a participat şi premierul Victor Ponta.
Livia Stanciu a spus că l-ar invita într-o zi pe premier la sediul Curţii Supreme, pentru ca acesta să vadă cum se lucrează la Instanţa Supremă, precizând că în prezent, în fiecare birou lucrează câte patru-cinci judecători sau aproximativ 13 magistraţi asistenţi.
Ponta i-a răspuns că doreşte să aibă rezolvată şi problema banilor când va da curs invitaţiei, adăugând că de la 1 ianuarie 2014 s-ar putea accesa şi fonduri europene pentru sediul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Livia Stanciu a precizat că Instanţa Supremă a obţinut ca sediu secundar fostul sediu al Ambasadei Americii care se află în vecinătatea ICCJ. Ea a sugerat că ar putea avea loc şi o discuţie cu Academia Română, al cărei sediu de pe Calea 13 Septembrie, vizavi de Senat, are trei mari corpuri, în fiecare putând intra o mie de persoane.
Judecătorul Mircea Aron a adus în schimb în discuţie Palatul de Justiţie, actualul sediu al Curţii de Apel Bucureşti, spunând că acesta a fost construit pentru cea mai înaltă instanţă, însă premierul i-a răspuns, glumind, că nu doreşte să-şi asume un conflict între ICCJ şi Curtea de Apel Bucureşti.
Judecătorul Adrian Bordea i-a mai semnalat premierului că pentru aplicarea noilor coduri va fi necesar un aflux de personal.
În acest context, Livia Stanciu a arătat că, în perioada 2012-2014, personalul ICCJ ar trebui să crească cu 71 de judecători, 71 de magistraţi asistenţi şi tot atâţia grefieri.
Fostul sediu al Ambasadei SUA, de pe strada Batiştei, a fost trecut în administrarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în urma unei decizii a Guvernului din 9 noiembrie 2011.
Problema sediului impropriu în care îşi desfăşoară activitatea judecătorii Curţii Supreme şi personalul auxiliar, din strada Batiştei, a fost discutată şi în guvernările anterioare.
În 2010, Emil Boc spunea, după o întrevedere cu membrii Consiliului Superior al Magistraturii, că în 2011 va începe demersul pentru a asigura Curţii Supreme un sediu adecvat.
În februarie 2008, preşedintele CSM de atunci, Lidia Bărbulescu, spunea că a primit asigurări de la prim-ministrul Călin Popescu Tăriceanu pentru obţinerea unui nou sediu sau a unui teren pentru construirea sediilor Consiliului şi Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
În august 2008, Primăria Capitalei anunţa că pune la dispoziţie un teren din Calea Văcăreşti, pentru construirea sediilor ICCJ, Parchetului General, Curţii Constituţionale, Consiliului Superior al Magistraturii, Ministerului Muncii şi a Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare şi Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor.
Surse oficiale arătau atunci că terenul din Calea Văcăreşti are 24.700 de metri pătraţi şi aparţine domeniului privat al statului, având ca destinaţie construirea de sedii pentru instituţii publice.