Poate fi sancționat Cristian Deliorga pentru deplasările cu avioane private către Mykonos și Nisa? Regulile de conduită care se aplică judecătorilor CCR

Comisia parlamentară „Mykonos-Nordis” ar urma să verifice dacă există lacune legislative sau instituționale privind finanțarea călătoriilor, declararea beneficiilor, prevenirea conflictelor de interese și respectarea obligațiilor de integritate.

Cristian Deliorga, judecător CCR Foto: Mediafax

USR și PNL solicită înființarea unei comisii parlamentare de anchetă în Camera Deputaților pentru a verifica deplasările cu avioane private către Mykonos și Nisa, precum și zborurile asociate scandalului Nordis. Inițiativa vine în contextul controverselor generate de prezența unor politicieni, oameni de afaceri și magistrați în aceste călătorii, printre care și judecătorul Curții Constituționale a României (CCR) Cristian Deliorga.

Comisia „Mykonos-Nordis” ar urma să stabilească în ce condiții au fost organizate deplasările, cine a decis componența grupurilor de pasageri și, mai ales, cine a suportat costurile pentru transport, cazare, mese, transferuri și alte servicii.

Inițiatorii consideră necesară clarificarea eventualelor relații dintre participanți și a intereselor care ar fi putut sta la baza finanțării acestor călătorii. Totodată, parlamentarii vor să verifice dacă actualul cadru legislativ oferă suficiente garanții în privința declarării beneficiilor, prevenirii conflictelor de interese și respectării obligațiilor de integritate.

Judecătorul CCR Cristian Deliorga, în centrul controverselor

Unul dintre aspectele care au atras atenția în cazul acestor deplasări este participarea judecătorului CCR Cristian Deliorga. Potrivit informațiilor apărute în presa de investigații, acesta a efectuat două călătorii cu avioane private, la începutul lunii iulie: pe 3 iulie, de la Constanța către Coasta de Azur, și pe 8 iulie, spre Mykonos.

În zborul către Nisa s-ar fi aflat și membri ai familiei lui Mihai Daraban, președintele Camerei de Comerț și Industrie a României, precum și omul de afaceri Florin Cârstocea, menționat în trecut într-un dosar penal instrumentat de DNA Constanța, referitor la autorizațiile de construire pentru un imobil din Mamaia.

Deliorga a susținut că deplasările au avut un caracter strict privat și nu au avut nicio legătură cu atribuțiile sale de la Curtea Constituțională.

„Nu a avut nicio legătură cu atribuțiile de serviciu”, a declarat judecătorul.

Acesta a afirmat, de asemenea, că nu îl cunoaște pe Mihai Daraban, deși președintele Camerei de Comerț declarase că îl consideră un vechi prieten. Întrebat despre ceilalți pasageri, Deliorga a precizat că singura persoană pe care o cunoștea era Victor Ponta, fost prim-ministru, alături de care a lucrat în perioada în care acesta era procuror.

Ce reguli de conduită se aplică judecătorilor CCR

Cazul ridică întrebări nu doar cu privire la sursa finanțării unei călătorii private, ci și la standardele de conduită și integritate aplicabile judecătorilor Curții Constituționale.

Chiar dacă un magistrat constituțional poate efectua deplasări în scop personal, caracterul privat al unei călătorii nu înlătură automat necesitatea respectării obligațiilor de integritate și a exigențelor de independență și imparțialitate. Relațiile cu persoane din mediul politic sau de afaceri, precum și eventualele beneficii primite, trebuie analizate în raport cu normele legale și regulile de conduită aplicabile funcției.

Practic, demersul parlamentar ar putea contribui la lămurirea unui subiect care depășește problema unor călătorii de lux: transparența relațiilor dintre persoanele aflate în funcții publice, mediul de afaceri și sistemul judiciar.

Așa cum precizează Regulamentul de organizare și funcționare al CCR, statutul magistraților de la Curtea Constituțională este guvernat de standarde extrem de stricte de etică și deontologie. Pentru a proteja aparența de imparțialitate și încrederea publică în cea mai înaltă instanță a statului, legea le impune acestora obligații fundamentale. Una dintre ele este obligația de rezervă și imparțialitate care spune că judecătorii CCR trebuie să evite orice comportament, situație sau asociere care ar putea genera suspiciuni legitime cu privire la independența lor politică sau la neutralitatea deciziilor pe care le adoptă.

În ce privește Codul de Deontologie, activitatea  judecătorilor CCR este ghidată de principii de integritate, demnitate a funcției și transparență, interzicându-li-se implicarea în activități politice sau primirea unor avantaje care le pot compromite reputația profesională.

Cine poate sancționa un judecător CCR și cum se declanșează procedura

Regulamentul stabilește clar că procedura disciplinară împotriva unui judecător CCR nu poate fi făcută de politicieni sau de comisii parlamentare de anchetă, ci exclusiv intern: președintele CCR numește o comisie formată din 3 judecători pentru a examina faptele (Art. 70).

Singurul în măsură să aplice sancțiuni disciplinare, cu votul majorității judecătorilor, este plenul Curții Constituționale.

O comisie parlamentară de anchetă are competența constituțională de a investiga fapte sau activități ale autorităților publice ori aspecte legate de gestionarea banilor publici, însă nu deține atribuții jurisdicționale sau disciplinare asupra unui judecător constituțional. Parlamentul nu poate revoca, suspenda sau sancționa un membru al CCR pe baza concluziilor unei comisii politice de anchetă. Dacă în urma unor astfel de verificări sunt identificate elemente de natură penală, competența revine exclusiv instituțiilor judiciare abilitate, precum Parchetul sau Înalta Curte de Casație și Justiție.

Pe de altă parte, raportul pregătit de Comisia juridică a Senatului privind episodul Mykonos vizează o dimensiune instituțională. Curtea Constituțională este compusă din nouă judecători, numiți în mod egal de Camera Deputaților, Senat și Președintele României.

Chiar dacă comisiile parlamentare pot formula puncte de vedere sau pot analiza respectarea normelor generale de integritate, mecanismul de sancționare sau de eliberare din funcție a unui judecător al CCR nu aparține Parlamentului, ci este guvernat de reguli interne stricte.