Patru români din cinci nu ştiu ce au de făcut în caz de cutremur. Bagajul anticutremur cântăreşte 20 de kilograme

80% din populaţia adultă aflată în  zonele de risc se consideră slab informată cu privire la ce are de făcut în caz de cutremur FOTO: AP

Cei mai mulţi români nu ştiu ce să facă în caz de cutremur, deşi în ţara noastră există o activitate seismică ridicată. Autorităţile au pus bazele unei ample campanii de informare, intitulată "Nu tremur la cutremur" care să sporească şansele de supravieţuire în eventualitatea producerii unui seism major. Printre lucrurile pe care ar trebui să le avem pregătite se numără, spre exemplu, periuţa şi pasta de dinţi.

Deşi România este una dintre ţările europene cu cel mai ridicat risc seismic, 80% din populaţia adultă nu ştie cum să acţioneze în caz de cutremur. Numărul relativ mare de seisme de la începutul anului, dar şi probabilitatea producerii unui cutremur de magnitudine mare au determinat autorităţile să se strângă la aceeaşi masă şi să pună bazele unei campanii de informare, intitulată sugestiv „Nu tremur la cutremur”.

Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU) speră că prin intermediul celor şapte spoturi animate cu scenarii diferite care vor fi difuzate la televiziuni şi în mediul online, populaţia va conştientiza care sunt regulile pe care trebuie să le respecte astfel încât să îşi sporească şansele de supravieţuire în cazul unui cutremur puternic. Pentru o mai bună informare, autorităţile au lansat şi un site.

„Am intrat în normalitate cu aceste spoturi. Am optat pentru animaţii astfel încât ele să fie mai atractive pentru copii. Aşa cum mesajul «Trebuie să beţi doi litri de lichid pe zi» a intrat în subconştientul populaţiei, aşa trebuie să se întâmple şi cu aceste scenarii diferite prezentate în filmuleţe”, a explicat doctorul Raed Arafat, şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă din Ministerul Afacerilor Interne (MAI).

Rucsacul de urgenţă în caz de cutremur ajunge la 20 de kilograme

Spre exemplu, românii vor afla din filmuleţe că la un cutremur nu trebuie să ia liftul sau să urce pe scări. „Rolul acestor spoturi este să creştem şansele de supravieţuire. Nu este bine să mergi pe scări, rişti să se dărâme sub tine, iar liftul se poate bloca de la impact. Important este, dacă părăseşti locuinţa, să ai ruscsacul de urgenţă, care să conţină apă, biscuiţi, medicamente, pătură groasă, lanternă, radio, baterii şi obiecte de igienă personală”, a completat Arafat.

La o simplă estimare, kit-ul de urgenţă pentru o familie cu un copil atinge pragul de 20 de kilograme. „Cei care nu sunt răniţi trebuie să se descurce singuri în primele 36 de ore pentru că autorităţile vor fi în căutarea celor aflaţi sub dărâmături. De aceea, fiecare familie trebuie să aibă în casă un rucsac în care să aibă mereu pregătită o trusă de prim ajutor, alimente şi apă, articole de igienă, articole pentru supravieţuire, documente etc.”, a completat specialistul.

Click pe infografie pentru a mări 

Românii nu ştiu cum să facă faţă unui cutremur

Campania autorităţilor vine şi ca urmare a unui studiu din care reiese că 80% din populaţia adultă aflată în  zonele de risc se consideră slab informată cu privire la ce are de făcut în caz de cutremur. În schimb, tinerii cu vârste cuprinse între 15 şi 18 ani, care nu au trăit experienţa seismului din 1977, se consideră „bine informaţi”. Cu toate acestea, răspunsurile lor sunt în proporţie de 90% greşite şi cei mai mulţi cred că un cutremur nu are cum să îi surprindă altundeva decât acasă.

„Din păcate, mulţi români nu ştiu că trebuie să stabilească un loc de întâlnire public cu membrii familiei şi nu iau în calcul posibilitatea de a rămâne fără acces la telefonie mobilă la scurt timp de la producerea cutremurului. Telefoanele mobile cresc panica în populaţie, iar starea de vulnerabilitate se accentuează. În plus, oamenii care au trecut prin cutremurul din 1977 sunt îngrijoraţi de starea clădirilor din Bucureşti, dar şi de clădirile de sticlă sau de supermarketuri”, a subliniat şi sociologul Ana Bulai.

Clădirile din centrul Bucureştiului, şubrede în faţa unui cutremur 

Legat de starea clădirilor bucureştene, Cristian Stamatiade, reprezentantul Ministerului Dezvoltării Regionale, a explicat că, în caz de cutremur, centrul Bucureştiului este cel mai vulnerabil, imobilele de acolo fiind într-un stadiu de degradare avansat. 

„Trebuie să existe înţelegere din partea proprietarilor, să înţeleagă că unele clădiri au nevoie de consolidare şi că altele au nevoie de demolare parţială. Blocurile noi au o rezistenţă ridicată la cutremure, pentru că din 2014 noi am schimbat normativul de proiectare antiseismică, l-am revizuit. Din bani publici, până în prezent au fost finalizate consolidările la 25 de blocuri şi alte 21 sunt în reparaţii”, a conchis Stamatiade.

12 şcoli, adăpost pentru bucureşteni în caz de calamitate 

12 şcoli din Capitală au fost alese de Primăria Municipiului Bucureşti pentru a oferi adăpost bucureştenilor în cazul unei calamităţi, anunţa, anul trecut, primarul general Sorin Oprescu. Potrivit acestuia, cele 12 şcoli, prin poziţia lor, acoperă majoritatea zonelor din Bucureşti şi, în caz de nevoie, vor putea oferi adăpost victimelor în cazul unor calamităţi. „Am creat la 12 şcoli un sistem de alarmare şi am început să dotăm cu ce trebuie: paturi de campanie, rezervă de apă pentru primele trei zile şi spaţii pentru acordarea de asistenţă medicală de urgenţă”, a declarat Oprescu.

Cum să ne comportăm în caz de cutremur

Specialiştii încurajează fiecare familie să întocmească un plan de urgenţă în caz de cutremur şi să urmeze un set de reguli care îi poate ajuta să supravieţuiască.

Spre exemplu, experţii atrag atenţia că fiecare dintre noi ar trebui să verifice dacă mobilierul din locuinţe este fixat de un perete sau de un alt element de construcţie solid, în timp ce obiectele grele, care pot răni în timpul unui seism, ar trebui amplasate în partea de jos a încăperilor.

FOTO: AP

Stabilirea unui loc de întâlnire, esenţială

Populaţia este sfătuită să nu intre în panică dacă, imediat după producerea unui cutremur, se întrerupe electricitatea sau alimentarea cu gaze naturale. De asemenea, este esenţial ca familia să aibă pregătită o minimă rezervă de urgenţă formată din apă, alimente neperisabile, lanternă, aparat radio portabil, acumulatori şi medicamente de bază, toate amplasate în rucsacul de urgenţă. Specialiştii mai arată că este important ca familia să stabilească un loc de întâlnire după producerea cutremurului, pentru situaţia în care comunicaţiile sunt întrerupte.

Comportamentul în timpul unui cutremur

În ceea ce priveşte comportamentul în timpul unui cutremur, specialiştii recomandă populaţiei să îşi păstreze calmul şi să liniştească persoanele din jur. „Dacă vă aflaţi în interiorul unei clădiri, nu ieşiţi şi nu fugiţi pe scări. Nu utilizaţi liftul! Îndepărtaţi-vă de ferestre, pereţi exteriori şi alte obiecte care vă pot răni! Închideţi sursele de foc!”, se arată în regulile întocmite de specialişti.

Potrivit acestora, o persoană trebuie să se adăpostească sub tocul uşii, sub o grindă, lângă un perete de rezistenţă sau sub un obiect de mobilier solid. Dacă vă aflaţi în exterior, îndepărtaţi-vă pe cât este posibil de clădiri, stâlpi şi cabluri de electricitate, copaci sau alte obiecte care vă pot vătăma. În schimb, dacă o persoană este surprinsă de seism în maşina personală, i se recomandă să oprească într-un loc deschis şi să aştepte în interior. Specialiştii spun că este de evitat oprirea în vecinătatea clădirilor amplasate în stradă, sub liniile electrice, pe poduri sau pasaje.

În schimb, dacă o persoană este surprinsă de seism atunci când se află într-un loc public este indicat să nu alerge spre ieşire, ci să aştepte până la terminarea mişcării seismice. Acelaşi lucru li se recomandă şi persoanelor aflate în autobuz, tramvai sau metrou în timpul unui cutremur.

Cum ne comportăm după cutremur

În primul rând, trebuie verificată locuinţa, pentru a depista eventualele avarii. Ulterior, dacă se simte miros de gaze, se recomandă deschiderea ferestrelor şi închiderea robinetelor de alimentare şi evitarea blocării reţelei telefonice. „Folosiţi telefonul doar pentru a anunţa serviciile de urgenţă”, conchid specialiştii.

FOTO: AP

Institutul de Fizica Pământului: În intervalul ianuarie – aprilie se produc cutremure cu magnitudine mai ridicată

Activitatea seismică ridicată de la începutul acestui an nu-i îngrijorează pe specialiştii Institutului Naţional de Fizica Pământului (INFP), potrivit cărora este greu de prezis când va avea loc un cutremur mare în România. În schimb, zona în care el se va produce va fi, cu siguranţă, Vrancea. „Dată fiind activitatea seismică ridicată din România trebuie să fim pregătiţi pentru un cutremur. Tocmai din acest motiv a fost lansată şi această campanie de informare”, a explicat, pentru „Adevărul”, Constantin Ionescu, directorul general INFP.

Potrivit acestuia, sunt şi perioade în care în România nu se înregistrează cutremure. „În intervalul ianuarie – aprilie se produc cutremure cu magnitudine mai ridicată, apoi primăvara şi vara activitatea seismică este mai scăzută. Nu este, totuşi, o regulă. Cutremurul din 1986 s-a produs în luna august. Tot ce ştim este că un cutremur mare se va produce în Vrancea, dar nu ştim data la care se va întâmpla asta şi nici cât de mare va fi”, a completat Ionescu.

Echipă de căutare – salvare urbană, certificată internaţional

Pentru a putea oferi asistenţă de specialitate în cazul unui cutremur puternic, România a reuşit să acrediteze internaţional o echipă de căutare-salvare urbană, personalul fiind pregătit de specialiştii în
dezastre din Germania.

Concret, echipa, care este formată din 48 de persoane – medici, paramedici, alpinişti şi scafandri – va interveni în caz de calamitate pentru a scoate victimele de sub dărâmături, pentru a le acorda primul ajutor şi pentru a le transporta la spital.

„Echipa este de nivel mediu, personalul are şi câte trei-patru specializări, dar toţi au făcut acel curs de prim ajutor calificat. Spre exemplu, în cazul unui cutremur, primul pas este căutarea victimelor. Ea se poate face cu câini de căutare sau cu mijloace tehnice – detectoare acustice, detectoare termice, camere video pentru stabilirea prezenţei persoanelor sub dărâmături. După faza de căutare, urmează operaţiunile de salvare a persoanelor. Se pătrunde prin spargere, tăiere, sub dărâmături, se extrage victima, i se acordă primul ajutor şi este transportată la spital”, a explicat şi colonelul Vasile Pirtea, comandantul Unităţii Speciale de Intervenţii în Situaţii de Urgenţă.

De echipa de experţi special pregătită pot beneficia la nevoie inclusiv alte state. Acestea pot face o solicitare către Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU) care, în funcţie de lista echipelor acreditate, trimite specialiştii unde e necesar. Spre exemplu, o parte din echipa aflată în coordonarea colonelului Pirtea a participat la acţiunile de salvare din Turcia, unde în 1999 un seism cu magnitudinea de 7,6 pe Richter s-a soldat cu 18.000 de morţi şi 40.000 de răniţi.

Cutremur 2015: Aproape 40 de cutremure s-au produs anul acesta

În cele 27 de zile care s-au scurs de la începutul acestui an, în România s-au produs aproape 40 de cutremure. Singurele zile în care nu au avut loc seisme au fost 6, 7, 17 şi 23 ianuarie. Mai exact, potrivit Institutului Naţional pentru Fizica Pământului (INFP), nu mai puţin de 36 de seisme s-au produs în perioada 1 – 26 ianuarie, cele mai mici având intensitatea de 2 pe scara Richter. Acestea s-au produs pe 15 şi pe 16 ianuarie în judeţele Alba şi Caraş-Severin. Conform aceleiaşi surse, 10 dintre seismele produse de la începutul acestui an au avut intensitatea de 3 grade, cel mai mare fiind de 3,9. Acesta s-a produs pe 3 ianuarie în judeţul Buzău, la o adâncime de 138 de kilometri. De asemenea, din totalul cutremurelor înregistrate anul acesta, cinci au avut intensitatea de peste 4 pe scara Richter. Cel mai mare cutremur din acest an a avut magnitudine de 4,6 pe scara Richter şi s-a produs pe 24 ianuarie în judeţul Buzău, la o adâncime de 84 de kilometri.

„Triunghiul vieţii“, contestat de specialiştii români

În măsurile de protecţie dezvoltate de specialiştii români nu se vorbeşte despre „triunghiul vieţii”, o metodă descoperită de Doug Copp, managerul de dezastre al Echipei Americane Internaţionale de Salvare (ARTI).
Deşi americanul susţine că „triunghiul vieţii” poate creşte şansele de supravieţuire în caz de cutremur cu 100%, experţii din România sunt de părere că este imposibil să prognozezi care sunt locurile în care să te cuibăreşti în caz de cutremur. Ba mai mult, specialiştii români subliniază că metoda americanului este una controversată pentru că nu este susţinută de dovezi ştiinţifice.

„Noi avem recomandări validate pe plan internaţional. «Triunghiul vieţii» nu este validat de oamenii de ştiinţă”, a declarat doctorul Raed Arafat, şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă din cadrul MAI.

„Biblia“ lui Copp

Expertul Doug Copp, specializat în dezastre naturale şi în salvarea de vieţi, a publicat zece reguli pentru supravieţuirea în caz de cutremur major. Printre altele, specialistul, care de-a lungul carierei a intrat în sute de clădiri prăbuşite pentru a salva oameni, susţine că teoria potrivit căreia în caz de cutremur este bine să ne adăpostim sub o masă sau sub tocul uşii este total greşită deoarece oamenii care se pun sub obiecte, ca birouri sau maşini, sunt întotdeauna zdrobiţi.

Acesta spune că putem supravieţui într-un mic gol. „Du-te lângă un obiect, lângă o canapea, lângă un obiect mare şi voluminos, care se va comprima într-o oarecare măsură, dar care va lăsa un gol lângă el”, explică Copp, care mai subliniază că imobilele din lemn sunt cele mai sigure case în caz de cutremur. Expertul mai menţionează că în cazul în care cutremurul ne prinde în pat, cel mai bine este să ne rostogolim jos.

„Un vid de siguranţă va exista în jurul patului. Aşadar, data viitoare când priviţi clădiri prăbuşite, număraţi triunghiurile formate din corpurile de construcţie fracturate. Sunt peste tot. Este ceea ce eu numesc «Triunghiul vieţii». Zona care te poate salva în caz de cutremur”, precizează managerul pentru dezastre al Echipei Americane Internaţionale de
Salvare.